-Vai, serios? Dumnezeule! Vreau sa vin si eu! grai Solar, sarind in sus de bucurie.
Cele doua erau prietene de 3 ani.S-au cunoscut cand Solar a pocnit-o din greseala pe Moonbyul la aeroport, cand erau la moda vacantele in Thailanda.Acum, sunt de nedespartit.Tatal lui Moonbyul nu credea ca Solar e o influenta buna pentru fiica lui, dar lucrurile s-au schimbat in timp.
-Crezi sau nu, dar nu vei putea veni! E misiunea mea! spuse satena hotarata.
Amandoua se bucurau, pentru ca si Solar avea treaba, anume va asista la deschiderea unui magazin din Busan.Aceasta isi lasa prietena in camera ei, pentru a avea timp sa se pregateasca.Ar fi vrut sa mearga cu amica ei la shopping, dar nu le permitea timpul.Moonbyul se duse in dreptul sifonierului sau, luand de acolo un umeras pe care era un costum de baiat.Mereu i-a placut sa se imbrace in baiat la carnavale.Dar de cand a aflat ce profesie are tatal sau, nu a mai putut face decat sa stea inchisa in camera sau sa se mai plimbe din cand in cand cu Solar.
Se uita zambind pret de cateva secunde la costum, apoi il lasa pe pat, pentru a-si face un dus, care pentru ea era numai bun in momentul asta.Intra putin retinuta in cabina de dus, apoi porni apa calda.Picaturile fierbinti ii invaluiau corpul palid, parca incercand sa-i stinga mica suparare in legatura cu lipsa lui Solar in timpul misiunii.Dupa cateva momente in care Moonbyul s-a delectat cu atingerea delicata a apei si cu mirosul imbietor al gelului sau de dus, iesi din baie, avand un prosop in jurul corpului.Acum, provocarea adevarata pentru ea era...bagajul.
***
-Unde e bulangiul ala? intreba Yoongi in soapta, inca asteptandu-si fratele.
Deja a trecut pauza, iar JungKook nu mai venea.Rabdarea celui ramas era pusa la incercare.Intr-un final, acesta pleca, nepasandu-i daca JungKook va mai veni sau nu.Intra in scoala, apoi incepu sa exploreze holurile.Nu isi gasea clasa, iar instinctele lui nu il lasau sa intrebe pe cineva.Dar o voce masculina se auzi din spatele lui:
-Domnisorule Min, nu credeti ca e cam tarziu pentru plimbat? Toata lumea s-a dus la ore.
Crezand ca e un profesor, Yoongi facu niste plecaciuni elegante, apoi pleca.Ca sa nu se mai trezeasca atentionat, intra pe usa cea mai apropiata de scari, care s-a dovedit a fi clasa unde avea sa stea 5 ore pe zi de-acum in colo.Erau numai baieti fara bluza care vorbeau despre...prostii si prea-cunoscutele fete populare care stau toate la aceeasi masa si vorbesc despre machiaj si baieti.Yoongi isi dadu subtil ochii peste cap, apoi se aseza in ultima banca, unde sigur nu putea fi vazut.Nu ii placea sa iasa in evidenta.Nu ii place sa atraga priviri.
Profesorul isi facu aparitia, avand in maini specificul catalog monoton.Un sentiment de frica se intensifica in mintea lui Yoongi.Nimeni nu avea curajul de a scoate un cuvant.In fata lor se afla cel mai rau profesor din scoala.Un elev a ajuns anul trecut la spital din cauza dumnealui.Acum, nimeni nu isi mai permite sa faca ceva neadecvat in prezenta lui.
-Azi o sa cunoasteti un elev nou! spuse acesta, cu o voce care ar muta si muntii Himalaya.
Yoongi inghiti in sec si ii examina cu privirea pe ceilalti elevi.Nu era sigur daca va fi lafel ca acum doi ani.Spera sa nu fie iar bataia de joc a scolii.Spera sa nu fie determinat sa provoace un accident de masina.Spera...sa fie tratat ca un elev normal.
-Min Yoongi, treci la tabla!
Fara retinere, baiatul se ridica incet de pe scaun si pasi subtil spre tabla.Ii era frica sa scoata vreun cuvant.Crede ca toata lumea il va huidui.Dar...lasa frica deoparte si isi incepu discursul.
-A-Anneyeong...Yoongi imnida...
-Ah! Esti tipul care a scapat de parnaie azi dimineata! se trezi unul dintre baieti sa strige.
Toata lumea a inceput sa faca zgomot si sa vorbeasca despre el.Profesorul nu putea face nimic, poate era prea depasit de situatie.Vazand ca nu era respectat, se duse inapoi in banca.Observa ca langa el s-a asezar un baiat.
-Nu te supara.Popularii mereu isi bat joc de elevii noi! Eu sunt BaekHyun! spuse acesta, zambind.
Yoongi a putut scoate doar un simplu ,,Hei!'' melancolic, ce iti transmitea tristete si nostalgie. BaekHyun este unul dintre cei mai destepti elevi.Nici macar popularii nu indrazneau sa se apropie de el, pentru ca era fiul directoarei.Tuturor le este frica de el, dar BaekHyun nu este genul care sa-i spuna mamei fiecare pozna de la scoala.Multi spun ca el ia mereu premiul intai pentru ca e favorizat, dar defapt Baekhyun era un elev eminent, care mereu isi invata lectiile la timp.Pentru Yoongi, ar putea fi un prieten bun.Dar acesta nu isi cauta inca amici la noua scoala.Nu stie inca exact cum sa diferentieze popularii de cei care-l inteleg.
Doua ore a stat Yoongi in clasa aceea.In tot timpul asta a stat cu capul pe banca si mai tragea din cand in cand cu ochiul la BaekHyun, care desena inghetata pe o foaie.Nici macar putin nu a ascultat din ce spunea profesorul.Se gandea sa ia lectia de la BaekHyun.Da, de la BaekHyun, pentru ca Yoongi credea ca el e cel mai de-ncredere dintre toti.JungKook,Jin,J-Hope,Rap Monster, Jimin si V au fost repartizati in alta clasa, deci asa se explica mica suparare a lui Yoongi.Azi, din cate e observa, toata lumea este fericita, inafara de cei doi noi-veniti.Asta, de ce nu, se va putea schimba candva...
***
Moonbyul si-a terminat bagajele si era imbracata inca in fata.A promis ca-si va lua pe ea straiele de baiat atunci cand va ajunge la hotel, sau chiar inainte sa mearga la scoala.Era atat de bucuroasa, incat nici sa stea in picioare nu putea fara sa tremure.Si are si de ce! Din cate stie, Daegu e un oras frumos.Ca sa ajunga devreme la aeroport, isi lua elegant la revedere de la tatal sau, apoi isi lua avant spre misiunea ce-o asteapta.
CITEȘTI
Sorry! I'm a girl!
Storie d'amore,,-Scuze! Defapt, sunt fata!'' Yin Moonbyul, fiica unui spion din Coreea de Sud, isi indeplineste visul de a deveni ca tatal ei.Primeste o misiune, in care il va avea sub supraveghere pe Min Yoongi, un tanar proaspat iesit din inchisoar...
