Mi-e trupul amortit si sufletu-mi se frange,
Cand langa cel iubit, gura mi se strange.
Cuvinte fara numar de dragoste si dor
Ce vor sa dea navala, dar la iesire mor.
O mana ce se-ntinde, ca o aripa-n zbor
Sa mangaie...sa planga...pe fruntea ta cu dor.
Avantul insa-si curma cand se izbeste-amarnic
De panza ce-i tesuta de Insusi Dumnezeu.
Si ma retrag in mine si fug de langa lume
Si ma izbesc de stele, caci totu-i ratiune.
Si sufletu-mi se frange...Si trupul greu imi plange
Si mintea-i amortita, inima e chinuita...
CITEȘTI
Ganduri
Poetry"E atat de greu si de dureros sa stai intre minte si inima si sa te lupti s-o impaci pe cea din urma cu dreptatile celei dintai." GALA GALACTION