IMBRATISAREA

116 7 4
                                    

IMBRATISAREA

Lin aluneca pe dune

Si pe brat ea ii depune,

Comori din adanc uitate,

Scoase din eternitate.

Perle si margaritare

Si stelutele de mare.

Din alge vesmant ii face!

Si il joaca... Si-l intoarce...

Cu valuri marea-l mangaia,

Cu spuma ei il alinta,

Vantul din ea il modela

Si cu stropi mi-l tot uda.

Cantand cu ea vru sa plece

In adancu-i mult prea rece.

O cuprinse intre maluri,

Potolindu-i zeci de valuri.

Veacuri mii, trecura'asa,

Vegheati de Luna ce-i nasea,

Dansand mereu imbratisati

Si de Luceferi vegheati!

GanduriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum