IEDERA II
O samanta ratacita,langa mine a cazut
Si-am privit-o cu iubire, inca de al inceput.
Urmarind-o din inaltul, unde ma aflam atunci,
Am vazut-o cum dispare si se-amesteca prin rugi.
Am strigat-o, am chemat-o, ramuri multe i-am intins,
I-am vorbit si cu blandete, si cu sufletul aprins...
Refuza insa sa vada in ce neguri ea s-a prins...
Sufeream pe zi ce trece de cel dor ce m-a cuprins.
Dezvelitu-m-am de frunze ca lumina s-o ajung,
Si sa urce drept spre soare si-ntunericul s-alung!
Dar vazand lumina noua, ea de mine s-a legat
Iedera... ce falnic suie in copacu-ngandurat!
Si uite asa-ncercand sa scoata,iedera din negru hau,
Prins a foat in a ei mreaja si incarcerat chiar rau.
Zi de zi vlaga dispare, doar iubirea eu o simt!
Serpuind urca spre soare si durerea o presimt...
"Rau ma doare-a ta stransoare, dar nu vreau sa ma dezleg
Ci te suie printre frunze si de scoarta eu te leg
Iar in timp sorbi-vei-mi seva, incrustat fi-vei apoi,
In chiar trunchiul ce te tine in placeri, dar si-n nevoi.
Sustinandu-ne-mpreuna catre cer noi vom privi
Inalta-vom rugi de sange, catre ingerii cei vii.
Imbatandu-ne-mpreuna vom petrece printre ani
Chiar de varfurile tale vor fugi catre alti rami!"
CITEȘTI
Ganduri
Poetry"E atat de greu si de dureros sa stai intre minte si inima si sa te lupti s-o impaci pe cea din urma cu dreptatile celei dintai." GALA GALACTION
