2 . Buclucul

58 3 4
                                    

A venit şi mi-a luat pungile din mâna. Eram uimită. Mă întrebam cum putea o persoană necunoscută, care d-abia ma ştia să fie așa amabilă cu mine.
-Este ok să le car eu? A zis tipul.
-Chiar nu trebuia.. Nu vreau să te complic.
- Cum să mă complici? Este plăcerea mea să te ajut. ( a zambit )
- Apreciez foarte mult gestul, dar cum poţi sa ajuţi o persoană dacă nu-i cunoşti numele?
- Vreau să rămână un mister. ( a ras ironic )

*Acum incepe flirtul. Mamă ce-mi placea. Mereu mi-a plăcut să mă joc cu cuvintele.*

- Mă consideri un mister?
- Da, te consider. Nu as vrea sa-ti știu numele in momentul asta. ( se enervase putin, serios )
-Dar de ce nu in momentul ăsta?
- Ce-s cu atâtea întrebări, pitico? Eşti prea curioasă.

* iar imi spusese pitica , ma enervasem si eu *

- Nu-mi mai spune pitico. Nu suport!
- Doamne ce drăguţă eşti cand te enervezi .

In momentul ăla s-a apropiat de mine , usor, usor, până a ajuns cu buzele aproape de faţa mea.
Eram moarta. Chiar eram. Ziceam in gândul meu 'Ce căcat vrea sa faca? Chiar o sa ma sarute?'
Si ce sa vezi, mi-a furat un pupic pe obraz. Doamneeee, cat de cute era. Ma rusinasem, sincer. Am ridicat capul si mă uitam in ochii lui , care erau apropo fermecători.
- Cu ce motiv m-ai sarutat?
-Am vrut eu sa fac asta.

*începuse sa se joace cu buclele mele *

- Si asta vrei sa faci?
- Da, dar vad ca nu te deranjează. Nu-i așa?
- Nici nu mai stiu ce ma deranjează in momentul de faţă. Sunt foarte confuza..
- De ce ești confuza? Imi pare rau ca te bag in situaţii stânjenitoare, dar imi place sa fac ce simt.
- Si ce simti in momentul asta?

*il bagasem in ceaţă*

- Chiar ai toate replicile la tine azi?
- Se pare că da..
- Hai sa te ajut să cari pungile până acasa, ce zici?
- Daca eşti aşa de amabil.. de ce nu?

Cum am zis, mi-a luat pungile şi am pornit amândoi spre casa mea. Era foarte ciudat, nici nu-i ştiam numele, el nu-l ştia pe al meu, eram entuziasmată că am lângă mine un adevărat cavaler, prinț frumos. Ma cuprinsese o stare de euforie, de mult timp nu mai mă simţeam așa de bine. Chiar aș vrea să vă povestesc tot ce simteam în acel moment, dar cred ca v-ati plictisi si v-aş creea tot felul de stări.
In fine, lăsând la o parte ce sentimente mă tulburau, nu mi-am dat seamă cat de repede trece timpul când sunt cu tipul asta. Poate ca maream pasul din ce in ce mai tare, întrucat el cand făcea un pas eu făceam 3 . Funny, no?
In sfârşit am ajuns în faţa apartamentului meu , eu ducându-mă repede să deschid ușa. Stăteam la etajul 8 , iar când a auzit, i se făcuse rau. M-am gândit eu ce m-am gandit si am decis sa luăm liftul , întrucât tipul să nu obosesca carandu-mi pungile mele, dar si pe ale lui. Doamne, deci dacă il vedeai. Era aşa de dragutel cu pungile alea si parul care i se mişcă dintr-o parte in alta. Un adevarat prinţ , ce mai!
Am intrat in lift. Dupa 5 etaje urcate , ce sa vezi? Brusc , se opreşte liftul. Nu-mi venea să cred. Pe de o parte eram bucuroasă, asa mai petreceam si eu timp cu tipu', pe de alta eram speriată. Daca ramaneam blocaţi? Daca nu mai ajungeam niciodată sa vad lumina soarelui? Tot felul de întrebări stupide imi năvăleau prin minte.
Se facuse linişte. Dar dintr-o data tipu' incepe sa râdă cu poftă.

- Heiiiii, de ce râzi? Ti se pare amuzant?

Începuse sa râdă si mai tare . Haios, nu?

- Nu te inteleg..
-Stai, ma doare burta la cat am ras. Aşteaptă cateva secunde sa-mi revin.

* dupa un minut*













* tot radea...*















* si râdea... *
























* dar vai, se oprise *









- Scuzele mele, dar chiar voiam sa rad.
- E okei, acum îmi poţi spune motivul?
-Pitico, tu atragi toate necazurile, chiar daca esti mica, devastezi orice loc .
- Aha..deci sunt ghinionistă vrei sa zici?
- Nuu, glumeam si eu. Oricum ma bucur ca s-a întâmplat asta , asa mai petrecem si noi timp împreună.
Am început sa zambesc.

-Ti-a mai spus cineva ca ai un zâmbet frumos?
-Ce replici ai in tine..
- Hahaha , scuza-ma ca zic ceea ce simt. Uite , acum nu o sa mai zic nimic.
- O ţi într-una cu replica asta, dar nu vrei sa-mi zici ce simţi...
- De ce ti-as spune tie? Nici nu te cunosc. (Zâmbea)
- Ai vrea sa ma cunosti?
- Da, mi-ar plăcea. Imi place compania ta, imi oferi o stare de bine si ma linişteşti.
- Okei, acum imi poţi spune cum te cheamă?
După această intrebare, liftul începu sa pornească. Am ajuns in pragul ușii si mi-a dat pungile.
- Chiar nu stiu cum sa-ti mulţumesc..
-Nu ti face vreo grija, mi-a facut placere. Uite, in seara asta organizez o petrecere , ai vrea sa participi?
- Hmm..
- Nu fi timidă.
- Nu sunt timidă!! Si unde are loc petrecerea?
- La mine acasa, la ora 20:00 .
- Si daca intarzi un minut?
-Nu o sa te primesc..Glumesc, esti binevenită.
- Dar nu ştiu unde stai .
- Uitasem sa precizez. Sunt cam aiurit când sunt in preajma ta ( începuse sa-si muște buzele si sa uita la mine intr-un fel in care nimeni nu mai ma privise) .
A scos o foaie de hartie si a notat adresa.

- Mersi! Voi fi acolo, promit!
- Te astept.
Înainte sa plece s-a aplecat sa ma pupe pe obraz. Ce sa vezi? In acel moment am intors capul si buzele noastre s-au atins .

ERAM CEVA DE GENUL OMG , DOAMNE , NU-MI VINE SA CRED CE TOCMAI SE INTAMPLASE .

-Nebunatica mica , esti indrazneata.
- Chiar nu am vrut... ( m-a  intrerupt)
- Ce sa vrei? Sa ma saruti? Recunoaste ca voiai asta .
- Ei bine..poate voiam , poate nu , sunt complicata.

Am inchis usa , iar el s-a indreptat spre scari . Da , nu mai voia sa ia liftul .
Ma asezasem pe jos cu spatele de usa si rememoram sarutul sau ce era ala. Inca mai aveam pe buze gustul acela de capsuni , cred ca mancase ceva dulce inainte . Oricum imi placea . Am inceput sa rad isteric , zambeam larg si incepusem sa dansez , topai peste tot prin camera . Ma simteam minunat . Am dat o fuga prin camera mea si m-am intins pe pat , incepand sa privesc peretii . Dupa 10 minute de stat ca proasta intinsa pe pat am decis sa-mi sun prietena si sa-i povestesc . Am chemat- o la mine ca sa-mi spuna ce sa port diseara .

- Bai Sorana , chiar nu stiu ce sa port .. Nu vreau sa par vulgara , dar nici timida .
- Da , gasim noi . Stai chill , Maya .

Am intins pe pat 5 rochii . Una era rosie , fara bretele , scurta ; alta era neagra , stramta pe corp , putin scilipicioasa ; a treia era verde , nu mi-a placut asa ca am aruncat- o pe jos ; a patra era albastra cu negru , scurta ,mai bufanta , iar ultima era alcatuita dintr-o fusta neagra , avand un corset alb . Amandoua am fost de comun acord sa o iau pe ultima . Imi aranjasem fusta cu corsetu pe umeras , langa punand botinele negre , preferatele mele .
- Mi se pare ciudat , Maya . Adica nici macar nu-i sti numele baiatului , iar el te-a si invitat la el acasa.
- Si eu sunt de aceeasi parere . Am zis sa ma duc , el m-a ajutat cu pungile si era urat din partea mea sa-l refuz.
- Da , ai dreptate . Sa ai grija diseara , poate sa incerce ceva cu tine . Iti zic sa fi atenta si sa nu bei prea mult . Doar sti ca ai avut probleme cu bautura.
- Soraaaanaaa , sunt constienta . Chiar nu mai vreau sa patesc ce am patit atunci..
-Eu doar ti-am zis pentru ca imi pasa de tine .
- Ok , hai sa mancam ceva . Sunt lihnita.

Am mers impreuna la bucatarie sa mancam ceva . Nu era nimic intersant in frigider , asa ca am scos niste cipsuri , biscuiti si fructe din pungile de dimineata si am inceput sa bagam in noi ca spartele . Apoi am zis sa ne uitam la un film , ne plictisisem . Am cautat unul de groaza si ne-am bagat in paturica.

Se facuse ora 7 si m-am dus sa ma pregatesc . M-am imbracat si m-am indreptat spre casa baiatului .

Sper ca v-a placut, m-as simţi foarte bine, daca mi-ati împărtăşi printr-un comentariu ce credeţi despre poveste.
Pupicei si ne vedem cu următorul capitol.

Nimic nu este intamplatorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum