Nimic nu este intamplator

9 . Calatoria

Venise dimineaţă,  desigur  iar gasisem un buchet de trandafiri, de data asta albaştri.  Tot asa timp de 2 luni,  camera mea se umpluse de buchete de trandafiri.  Incepusem sa ma simt ca o intr-o florarie , pe bune, mai lipseau albinele si coroanele de flori pentru morti atarnate de pereţi. 2 luni trecuseră atat de repede, nici nu mi dadusem seama.  2 luni in care m-am distrat,  m-am maturizat un pic,  imi venise mintea la cap,  sa zicem. Era sfârşitul lui august , mai erau 2 zile pana la ziua mea. Nu stiam daca sa mi-o fac undeva , imi era prea lene,  sincer. Mai bine o chemam pe Sorana si  ne uitam la un film ceva, mâncând popcorn si alte prostii.  Faceam si eu 18 ani,  îmbătrâneam . M-am dus sa ma imbrac si am zis sa ma plimb prin parc.  Nu singura,  stati linistiti , cu Sorana. Am sunat-o si a fost de acord sa iesim.

Stăteam pe banca de langa lac,  aşteptând-o.  Dupa 10minute de aşteptat,  in sfarsit isi facusese apariţia.

-Heii , Maya!  A zis asta oftand , cred ca a alergat sau ceva.
-Hei Sor',  ce ai patit?
-Cand am iesit sa iau tramvaiu, el deja plecase si cum nu se mai vedea nici pe linie , am zis sa o iau pe jos. De aia am întârziat .
-Te pun pe fuga.  Am zis eu razand.
-Da , dar esti prietena mea . Fac orice pentru tine.
-Aww , si ce ai mai facut ?
-Ce sa fac , ma distrez si eu , doar e vacanta . Apropo ce faci de ziua ta ?
-Hmm , cred ca o s o facem impreuna , in camera mea , cu muzica si dupa ar merge un film de groaza .
-Ce baba ! ( a zis asta ironic ) Faci si tu 18 ani si stai in casa , eu propun sa ii facem o vizita lui Nate .
-Esti nebuna? Eu la Londra sau Anglia unde e el , sa merg acolo?  Nici nu am destui bani pentru bilet,  stii ca nu am sprijinul părinţilor.
-Hmm , fac eu rost de bani repede.
-Nu te pot lasa sa faci asta,  m-as simţi naspa.
-Bai,  considera-l un cadou din partea mea.  Nu astept un refuz.

*ce puteam sa mai zic, daca era un cadou , oricum era prea mare cadou, l-am acceptat ce era sa fac *

-Nici nu stiu unde sta Nate ..( am zis eu cu o fata tristă )

-DĂ,  sunt in era tehnologiei.

-Bine,  Sor', am încredere in tine. Practic el ar trebui sa-mi facă o surpriză, nu eu lui.
-Da,  asta asa e.. , dar el iti face surprize in fiecare zi, ar trebui sa faci si tu la fel. O sa ma interesez de2 bilete pentru ziua de mâine,  o sa-mi fac si eu bagaju.
-Da,  si eu ar trebui, sa ma suni cand găseşti bilete .
-Ok.

Si-a luat la revedere cu un pupic pe obraz, apoi am pornit spre casă . Mi-am facut bagajelul ,si am asteptat apelul Soranei. In timp intra Brandon in camera. 

-Heiii,  Maya,  ce faci?

-Bine , uite imi faceam bagajul. 
-Bagaj? ( era uimit)
-Cum am spus , da.
-Pai unde pleci?
-Vreau sa ii fac o vizita unui prieten.
-Ce prieten?

* eram panicata,  nu am vrut sa ii zic ca e vorba de Nate, asa ca am mintit*

-Dan, suntem prieteni de la grădiniţă,  e ziua lui si vreau sa ii fac o vizită.
-Ahaa,  am inteles si unde sta?
-C...Canada.
-SUPER,  cine o sa te acompanieze?
-Sorana .
-AA,  am înţeles .
-Si cat o sa stai? 
-Nu ştiu,  o sa vad atunci.
-Sper ca o sa te distrezi. Aşteaptă 5 minute, sa aduc ceva.

Era dubioa tipu,  ce putea sa imi aducã.

Venise in sfârşit. Avea ceva la spate .

-Uite , inca imi amintesc ca ziua ta este in următoarele zile, asa ca m-am gândit sa ti fac un cadou .
- Aww,  ce dragut, Bran,  dar nu trebuia.

* chiar voiam sa desfac cadou ala , muream de nerabdare,  in sufletu meu se crease o dorinţa de al deschide mai repede *

Asa ca dai si desfã pachetu. A durat 5 Min doar sa il desfac. Si ce sa vezi era un colier frumos, cu initiala 'm'. L-am pupat si i-am mulţumit.  Am stat de vorbă puţin,  după a plecat.

Mi-am scos geamantanul sa mi bag hainele si ce mai era de băgat. Dintr-o data s-a auzit telefonul,  era chiar Sorana,  cred ca facuse rost de bilete.

-Daaaa . ( zic eu)
-Bai,  am facut rost de 2 bilete, pentru ziua de mâine dimineaţă.
-Dimineata?
-Da , trebuie sa te trezesti,  Maya.
-Ok..

Nu prea era genul meu sa ma trezesc de dimineaţă,  dar pentru Nate,  orice.

Venise si dimineata, eram amandoua la aeroport,  asteptand. Vedeam tot felul de persoane, oricum le uitam chipurile,  dar imi placea sa ma uit,  sa analizez.  Peste ceva timp, am urcat in avion. Mai mersesem cu avionul, dar de data asta era diferit,  simţeam fiecare senzatie , era chiar plăcut.

In câteva ore, ajunsesem si noi.

-Acum ce facem,  Sor'? 
Sorana era concentrată la telefon, am observat ca intrase pe Google Maps. 

-Ce faci? 
-Uite incerc sa-ti caut prinţul. Ok?
-Da..
-Aaa!  Gata. L-am gasit. Strada coperfield, nr11 . Hai sa mergem.
 

Asa ca am pornit spre  'cuibusorul' lui Nate. Am mers ceva,  sa zic,  dar in sfarsit ajunsesem.  Era o casa frumoasă, imi seamana a palat, era perfect,  ma intrebam oare ce facea el acolo.

Eram in spatele unui perete si asteptam ,nici eu nu stiu de ce. 

-Sor',  de ce nu intrăm?
-Vreau sa fiu sigură ca acela e locul,  mai intru acum pe google,  stai asa.

In timp ce Sorana era ocupata iar cu telefonul, vezi ca iese Nate din casa. NU IMI VENEA SA CRED,  ERA TOT ASA DE FRUMOS, MAI FRUMOS.  Dar stai,  ce sa vezi?  Am lovit-o pe Sorana pe umar si i am spus sa se uite.  Nate avea un buchet de flori in mână . In momentul ala incepusem sa ma simt naspa, daca ma insela?  Ce se intampla de fapt?

-Maya,  hai sa il urmarim!  ( a zis Sorana)

Normal ca am fost de acord, eram din ce in ce mai curioasa,  sa vad ce se întâmplă. Asta am si facut,  eram in spatele lui, el era cu buchetul in mana.  Chiar voiam sa stiu ce are de gând . Dupa un timp , Nate intră intr-un...

Heii,  acesta a fost si capitolul 9 . Sper ca v a plăcut.  Urmatorul o sa fie foarte dramatic.
Multumesc ca cititi asta in momentul asta. Daca gasiti greseli, treceti peste , o sa o editez eu,  voiam sa postez cat mai repede. Va pup💋