O nouă casă

4 1 0
                                    

Mike ne duce la un etaj superior.
Acolo ne sunt date camele. Stăm câte trei intr-o camera. Aici fac cunoștință cu Sarah si cu Laura .
-Ce cameră ne-au dat! zise Sarah
-Am auzit ca e una dintre cele mai bune de aici...,zic eu..apărandu-l pe Mike
-Eu am auzit ca instructorii aleg camerele pentru noii recruți...,zise Laura
-Oricum e mai bine decât nimic.., ma impun eu.
-Mda..mai bine decât nimic.
Sarah făcea parte din Societatea Iluminarii...o societate necunoscuta mie. Dar in general e o fată de treabă, la fel si Laura. Laura făcea parte din aceeasi societate ca si Sarah. Din câte am observat, sunt prietene de ceva timp...
La un timp dupa ce ne-am acomodat cu locul,vine Mike...mă salută ca de obicei, spre mirarea colegelor mele si ne duce la o sală de sport.
-Stiu ca e doar prima zi,dar trebuie să incepem in forță. Asa ca vom incepe de azi. Fiecare dintre voi va trebui sa stie sa lupte. Iar pentru azi vom incepe cu cateva mișcări de apărare . Găsiți-vă câte o pereche.
Văd cum Sarah va sta cu Laura...Mă întreb cu cine voi sta eu. Mike mă vede căutându-mi pe cineva cu care sa exersez miscările. Negasind pe nimeni disponibil, vine la mine si mă întreabă :
-Michaela! Mă ajuți ?
-Bine
Dupa primul antrenament, eu împreună cu Sarah si Laura mergem sa vizităm Sediul. Pe drum ne întâlnim cu Mike. Nu stiu de ce,dar incerc sa-l ignor.
Sarah observă asta la mine.
-De ce nu vorbesti cu el? ,mă ia prin surprindere intrebarea ei.
Incerc sa evit răspunsul.
-Sunt epuizată, merg la culcare.
-Serios?
-Da..serios..imi e somn..mai vorbim maine dimineață .Noapte bună!
-Noapte bună!
Un zgomot asurzitor ne trezește. Este ora 6:30.
Acum ma bucur ca am gasit un motiv pentru a mă culca mai devreme. Sarah si Laura au stat până târziu . Sarah imi spune că a trecut Mike pe aici dupa ce am adormit. Mă întreb ce vroia. Cu toate că a trebuit să ne trezim asa de devreme,eu sunt odihnita. Vorba lui Mike,,voi incepe in
forță "...
Ni se spune că trebuie să ne prezentăm intr-o sală. Acolo ne sunt date noile echipamente.
Culoarea echipamentului e neagră,simplă, întunecată . Împreună cu Sarah si Laura ,ma indrept spre camera noastră. Dupa ce ajungem,Sarah ma trage intr-o parte.
-Ziceai ca vom vorbi dimineață de...sti tu..
-Da..
-De cand il sti?
-De la Ceremonie...
-Stii...cred ca te place...
-Imposibil...oricum ne stim de putin timp asa că nu are cum...
-Dar de ce incerci sa-l ignori?
-E complicat..
-Atunci explică-mi...
-Pur si simplu nu vreau sa mă atasez de el...nu vreau...
-Nu vrei sau iti e frică?
-Nu contează...Las-o baltă...Nu e important..
Dupa ce ne schimbam in noile echipamente,Mike ne spune că vom merge la alergat. Si că vom face asta in fiecare dimineață.
Incepem sa alergăm .
-Cu toate că sunteți puțini, va veti grupa câte doi sau trei si veți alerga, vă opriți doar daca simțiți că nu mai puteți. Haideți! ,a spus Mike părând autoritar, chiar daca eu cred ca face asta doar ca să se impună in fața celorlalți.
Stiu că a zis ca trebuie sa alergam cu ceilalți, eu voi alerga singura...sunt mai rapidă asa.
Din fericire cunosc traseul,mai demult alergam si eu pe aici.
Mike se află in fața grupului. Alergand singură, il depășesc, se miră. ..
-Nu credeam ca poți alerga asa de repede!
Incetinesc,acum alergam deodată.
-Nu sti multe despre mine! zicand asta, ii zambesc arogant, la fel cum a facut el prima dată.
-Atunci spune-mi câte ceva.. ,arogant..dar îndrăzneț
-Poate altă dată..poate..
Mereu mă surprinde băiatul ăsta. Chiar dacă am inceput ultima am ajuns prima...iar Mike tot se tinea dupa mine. Pana la urma am alergat cu el. Ziua decurge la fel ca ieri: antrenamente si alergat. Azi e ziua in care Sam ar trebui sa se întoarcă din excursie. Va fi dezamăgit de faptul că nu sunt acasă. Sarah tot încearcă sa afle ce e intre mine si Mike...dar nu are ce afla..nu e nimic. Azi nu am de ce sa raman mai târziu asa ca ma culc devreme, mâine vreau sa mă trezesc mai repede..sa mai fac un tur.
Mă trezesc pe la 5:30...pentru azi mi-am propus sa fac mai mult. Merg la alergat. Observ că nu sunt singura care s-a gandit la asta..il vad pe Mike...Oare de cand aleargă? Vreau sa-l ajung.
-Hei!
-Bună! Ce faci aici? Ai iesit la alergat?
-Da..credeam ca e o idee bună
-Si nu e?
-Ba..este o idee bună.Tu de cand alergi?
-Nu de mult...Sti că ar trebui să începeți sa alergati dupa 7:00 ?
-Da..e vreo problema ca am inceput mai devreme?
-Nu...nu cred
-Bun
Dupa ce terminăm cu alergatul,ceilalți merg la masă, iar eu merg la sala de sport.
Incep sa ma antrenez...Dintr-o dată aud cum intra cineva pe usă,e un băiat.
-Bună! Sunt Jake..
-Michaela..
-Încântat!
-La fel...
-Ai venit sa te antrenezi?
-Da.. Tu?
-Da..si eu , imi zâmbește
-Te-am văzut azi dimineață,alerg-ai impreuna cu cineva..
Mda..de ce întrebi?
-Din curiozitate..părea-ți apropiați. .
-Nu suntem.
Jake pare de treabă. Avem aceeasi înălțime. Are parul castaniu si ochii cenușii. Mă antrenez pana la prânz. Jake ma întreabă tocmai când ies pe usă :
-Michaela! vrei sa iei prânzul cu mine?
-Bine, acum incep să simt foamea. Merg impreuna cu Jake la cantină. Acolo ne întâlnim cu Sarah,Laura si Mike...Mike sta împreună cu Aragon si ceilalți instructori. Mă vede intrând in sala,împreună cu Jake. Sarah si Laura stau la o masă. Mă indrept spre ele. Dupa pranz merg iar la antrenament. De data asta il vad pe Mike:
-Nici aici nu scap de tine?incerc eu sa-l tachinez..
-Nu scapi asa usor de mine..
-Am vazut.
De data asta incerc sa rezist mai mult. Si continui asa trei luni.
Dupa trei luni de cand sunt la Războinici, am evoluat mult, acum sunt mai puternică , mai curajoasă si mai bună. Peste o săptămână se va încheia instrucția noastră. In săptămâna aceasta trebuie sa dau tot ce e mai bun din mine. Ziua următoare,mă întâlnesc la alergat cu Mike:
-După ce terminăm de alergat, trebuie sa-ti arăt ceva..
-Ce sa-mi arăți?
-O sa vezi..
Ma duce intr-o încăpere puțin luminată. Acolo văd ceva sub o pătură. E o motocicletă neagră.
-Ce e cu asta?
-E a ta.
-Vorbesti serios?
-Da..eu te voi învăța să o folosești.
-Nu o merit.
-Ba o meriti..ai facut atât de multe,încât am ajuns la concluzia ca va fi a ta.
-Nu stiu ce sa spun. Mulțumesc!
E minunată!
-Stiam ca-ti va plăcea .
Îmi arată cum să o folosesc si inainte de a porni..il îmbrățișez, merită măcar atât. Pornesc. Simt cum viteza mă completează. Privesc in spate si il văd pe o motocicletă albastră, lucitoare,seamănă cu a mea. Gonim împreună pe străzile Washingtonului. Viteza acestui vehicul este nemăsurată. E uimitor să conduci asa ceva.

O altă lumeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum