O altă lume

Adevărul

Ma trezesc dis de dimineață,nu pot sa dorm,glasul celui ucis imi cucereste gândurile. Merg sa alerg. Mergând pe vechiul traseu il intalnesc pe Mike. Nu l-am mai văzut de ieri de cand m-a sărutat. Ma intreb ce va zice. E tăcut..asa ca incep eu:
-Hei!
Cu un glas trist imi răspunde:
-Hei! Nici tu nu poti sa dormi?
-Nu.. ,il văd deprimat..si el s-a schimbat.
-In legătură cu ce s-a întâmplat ieri..
-Da!
-Scuze ca te-am sărutat..,imi spune asta cu privirea in pământ.
Ne oprim din alergat.
-Nu-ti cere scuze..de ce sa-ti ceri scuze pentru ceea ce simți?
-Ma gândeam ca te-ai supărat pe mine..
-Nu m-am supărat..
-Esti bine? De ce ai plecat singură?
-Sunt bine..a fost o misiune secretă...nu am putut sa-ti spun.
-Aaa...bine
Văd ca e trist..oare sa-i zic ca si eu simt la fel? Poate asa se va simti mai bine..dar nu stiu cum sa fac asta. Asa ca merg la el..si il trag usor catre mine,nu ma respinge asa ca il sărut. Sper ca asa va putea înțelege. Isi trece un brat in jurul taliei mele si ma trage mai aproape de el. Sarutarile lui fierbinti coboara, ma sărută pe gât. Acum buzele lui revin la buzele mele,mi le musca usor. Saruturile lui fierbinti in răcoarea dimineții imi înfioară trupul. Simt ca vrea mai mult. Ma vrea pe mine. Din păcate vine Jake..ne intrerupe. Mike e dezamăgit..ar fi vrut mai mult. Poate data viitoare.
Au trecut aproape doi ani de când am ajuns la Războinici. Eu si Mike suntem mai apropiați..si din nu stiu ce motive m-am îndepărtat de Sarah si Laura. Cu Laura mai vorbesc atunci cand trec pe la Sala de Control. Cred ca Mike vrea sa fie împreună cu mine..cred ca si eu vreau. Peste două saptamani e ziua mea..fac 19 ani. De obicei de ziua mea nu faceam mare lucru..stateam acasa sau mergeam la Red Garden Park cu Sam. Poate de data aceasta va fi diferit. Cele doua săptămâni trec nespus de repede. E ziua mea. Incerc sa dau de Mike..dar nu-l gasesc,asa ca merg la alergat. Alergând pe vechiul si pustiul traseu dau de Mike. Mă asteapta la asta.
-Stiam ca vei merge la alergat daca nu mă vei găsi,zâmbește inocent.
-Mda...la alergat.
Vine înspre mine si ma trage aproape de el.
-La mulți ani,iubito!
Mă sărută lent..abia acum realizez ca mi-a zis "iubito".
-Iubito?
-Da..nu vrei?
-N-am zis asta..,ii zâmbesc ușor
Ma sărută iar si ma îmbrățișează. Poate chiar ma iubește. Dar nu pot sa fiu sigura de asta. Pot doar sa sper ca e asa.
-Totul va fi bine iubito,totul va fi bine.