O altă lume

Misiunea

In sfârșit, a venit ziua in care ne putem vizita familiile. Ma trezesc devreme ca sa pot sa ajung acasa inainte ca John sa nu mai fie . Avem o zi la dispozitie pentru a ne vedea familile. Mike vrea sa vina cu mine...nu stiu ce sa spun...nu il las sa vina. Ajung acasă. Il gasesc pe John in sufragerie gata de plecare. E uimit când ma vede. Nu stie ce sa zică.
-Bună! tată...
-Bună..Ce faci aici?
-Azi e ziua pentru vizite...asa ca m-am gandit ca..daca nu vrei sa rămân,spune. Am sa plec.
Chiar atunci Sam coboară scarile in fugă. Cand ma vede,imi sare in brațe.
-Nu..adica poti ramane cât vrei. Ma bucur ca te-am văzut. Acum trebuie sa plec.
-Bine..., il îmbrățișez când nu se așteaptă. E surprins de atitudinea mea.
Dupa un timp de când sunt acasa aud soneria de la usă. Merg sa vad cine e. E Mike.
-Ce cauți aici?Cum m-ai gasit?
-Nu degeaba am ajuns sa fiu Razboinic.
Dintr-odată vine Sam.
-Cine e?
Ezit sa-i răspund.
-Un prieten..bun..
-Eu sunt Sam,fratele ei...
-Mike..,Am auzit multe despre tine.
-Te-am mai vazut undeva. Ai fost langa sora mea cand a venit dupa mine la Sediul Iluminarii.
-Da..eu am fost..
Il zic lui Mike:
-Dacă tot ai venit..intră
-Merci..
-De ce ai venit?
-Am simțit ca trebuie sa fiu aici..
Sam se uită ciudat la noi,cu un
zâmbet arogant. Dar ii trece după ce Mike il ia la întrebări. Vad ca se înțeleg destul de bine.
E bine ca fratele si prietenul meu sa se înțeleagă bine,chiar daca nu e "prietenul meu".. ci mai mult un prieten foarte bun.
Ii propun lui Sam si lui Mike sa mergem la Red Garden Park. Îndreptându-ne spre park,văd cât de mult s-a schimbat Sam de cand am plecat. Acum e mai mare ;mai impunator, dar nu la fel de impunător ca Mike. Parcă e mai înțelegător,a acceptat ca Mike sa stea intre noi, mai aproape de mine, chiar daca atunci cand incerca sa se apropie prea tare de mine il respingeam..cred ca s-a supărat..
In final ajungem la Red Garden Park. Un park destul de mare,dar nu la fel de mare ca Millenium Park,(care e in apropiere de Sediul Razboinicilor) este foarte liniștit,nu duce lipsă de vizitatori. Cu poteci acoperite de frunze moarte,cu copaci impodobiti de căsuțele pasarelelor si cu cântecul lor liniștit,un loc de vis. Ne petrecem acolo toata ziua,plimbându-ne si povestind tot ce am mai facut intre timp. Il duc pe Sam acasa,il vad pe John pentru ultima data si plec. Trecand pe langa Red Garden Park imi amintesc de ziua Ceremoniei. In afara de Millenium Park acest park e unul dintre cele trei rămase in Washington. Restul parcurilor au fost desființate si transformate in laboratoare naturale numite BIOX . Acolo unii savanti fac experimente pe plante si animale .O dată am participat la acele experimente, atunci am fost muscata de un mutant. De atunci John ma priveste ciudat deoarece stie că nimeni care a fost muscat de vreun animal de acolo nu a supraviețuit. Nu mulți stiu am fost muscata de unul, nici Sam si nici Mike. Mi-a ramas o cicatrice pe mână, pe care doar Mike a observat-o dar nu a zis nimic, pana acum. A vazut ca ma comport ciudat cand trec pe langa BIOX.
-Ce e cu tine?
-Nimic
-Crezi ca nu văd cum esti?De ce ți-e frica sa-mi spui?
-Nu imi e frică..doar ca nu vreau ca si tu sa ma privești ca tata.
-Nu inteleg..ce vrei sa spui?
-O data am participat la un experiment si..am fost muscata de un mutant...
-Cicatricea aceea e de la.. ?
-Da
-Atunci cum ai supraviețuit?
-Nu stiu..pur si simplu..
Dupa un timp in care incearca sa proceseze ce a aflat, imi raspunde:
-Stiam eu ca esti specială..acum stiu sigur.
Raspunsul lui mă surprinde.
-Inca sunt socat ca ai supraviețuit.
-Dacă nu as fi supraviețuit,nu m-ai fi întâlnit.., îi zic eu arogantă
-Bine spus.
Ajung la Sediu împreună cu Mike. Sarah mă vede cu el si râde. Dupa zece minute, il vad pe Aragon indreptandu-se spre mine.
-Michaela!Am nevoie de ajutorul tău!
-Sigur..orice..
-A intervenit o problemă. Tu vei participa la o misiune secretă. Te vei infiltra in grupul X si il vei elimina pe Darrow, după indeplinirea misiunii vei fi asasinată. Nu te speria,va fi doar de fațadă, vom face asta pentru a te scoate in siguranță. Mai am un agent infiltrat,cred ca il cunoști, e Jack Prier.
-Cand încep?
-Vei fi plasată in seara aceasta.
-Nu pot sa spun nimănui..
-Nu..este o misiune strict secretă. Nu multi stiu de ea.
-Voi face tot ce pot pentru a duce misiunea la bun sfârsit. Dar de ce eu?
-Am considerat ca esti necesara pentru îmdeplinirea misiunii.
Merg impreuna cu Aragon intr-o masina de teren pana la podul Oxis. De acolo o iau pe jos. Aragon mi-a dat hărțile pentru a ajunge la grupul X . E o seara linistită,soarele apune peste vechile dealuri,făcându-le sa pară de aramă. Se aude cântecul maiestuos al pasarelelor. Licuricii incep sa-si faca apariția. Intr-un final ajung la locul indicat de pe hartă. Este intr-o zona închisă, inaccesibilă, înconjurată de padure. Mai merg cincizeci de metri si ajung in fața unei cladiri masive cu portile de fier. Stau in fața porții si imi spun numele: Jennifer Mathews. Poarta se deschide cu ușurință. Nu pot sa cred ca ceva atat de greu este atat de maleabil. In fața mea apar doi bărbați impunatori. Ma duc către viitoarea mea cameră, mergând pe un culoar întunecat, zaresc ochii lui Jake, imposibili de confundat. Ochii lui strălucesc in intuneric. Pentru un moment ma intreb ce caut aici,de ce am venit,cu ce scop.
Dar imi amintesc cand Jake se
apropie de mine si ma îmbrătisează. Ma simt bine stiind ca sunt aici cu cineva cunoscut, cu un prieten. Ajungând in cameră, ma asez pe pat. Jake vine si imi spune ca trebuie să cunosc clădirea, deoarece peste doua zile imi voi indeplini misiunea. Imi spune ca azi mă vor iniția. Jake ma duce intr-o sală mare,întunecată. Dintr-o data luminile se aprind. Membrii grupării sunt așezați intr-un cerc enorm. Imi fac loc sa trec.
-Pentru a-ti dovedi loialitatea te vei infrunta cu unul dintre cei mai buni luptatori ai nostri. Daca il elimini ii vei lua locul.
Incepe bătălia. Stau in fața unui tip mare,impunător, puternic. Incerca sa ma aprindă ,dar ma feresc. Ii dau un croseu de dreapta,il nimeresc direct in maxilar. El se dezorienteaza. Aproape cade la pământ. L-am enervat. Imi dă un pumn în abdomen, simt durerea in tot corpul,dar nu e destul pentru a ma pune jos. Incearca sa imi dea o lovitură cu piciorul stâng , dar o barez. Incepe sa ma enerveze. Ma ridic. Ii dau un croseu de dreapta langa ureche,continui cu un upercut in maxilar si cu un pumn in abdomen. Cade la pământ. Adrenalina imi cucereste corpul. Primesc o maceta. Mi se spune sa-i tai capul pentru a ma alatura lor. Ma uit spre Jake, e speriat,dar incuvinteaza din cap. Cand dau ultima lovitură, sangele cald al dușmanului tasneste. E sange peste tot. Infruntarea s-a terminat. Doar dupa realizez placerea de a face rau, de a ucide. Acest sentiment ma sperie. Acum stiu ce a simtit Jake cand m-a văzut ucigandu-l. Ma sperie gândul ca sufletul meu poate fi condus de rău. Ma tem de monstrul care as putea deveni. Acea lupta mi-a provocat demonul din mine. Demonul vrea sa iasă, iar orice confruntare il provoacă, il enervează. Orice s-ar întâmpla, îngerul din mine va câstiga, dar poate intr-o zi demonul va câstiga lupta si va iesi la suprafață. Mi-e teama de acea parte din mine. Mi-e teamă ca se va intampla intr-o zi.
Am câstigat lupta. Mi-am dovedit loialitatea,chiar daca am ucis o persoană. Am intrat in grupul X . Partea buna e ca i-am luat locul ,iar acum sunt mai aprope de țelul meu. Stând pe langa Darrow,ii cunosc toate mișcările. A sosit momentul in care voi face prima si ultima mișcare. Il voi elimina. Am la mine un briceag cu venin de la cel mai periculos sarpe existent.
Il iau pe nepregătite. Nu se astepta ca eu sa-l atac. Il strapung in umăr. Țipătul lui ma ingrozeste.
-De ce ai facut asta?
-Asta era misiunea mea.
Dintr-o data intra Jake. Se indreapta spre mine cu un cuțit. Urmeaza înscenarea mortii mele. Jake imi dă să beau un lichid albastru. Adorm. Nu stiu ce s-a întâmplat in ultimul timp, deoarece am fost inconștientă. Mă trezesc intr-un cabinet din spitalul Razboinicilor.
Mike e langa mine. Cand ma trezesc , Mike ma sărută. Sunt surprinsă. Nu credeam ca tine atât de mult la mine. Dupa imi amintesc ca am lipsit trei zile fara sa fi dat vreun semn de viață. Mi-am indeplinit misiunea. Aragon vine la mine si imi spune ca misiunea a fost o reușită si ca acum stie pe cine se poate baza.
După recuperare am fost repartizată in vechea cameră. Imi era dor de casă. Sarah vine spre mine si ma îmbrătisează.
-Ce a fost in capul tău ?De ce ai plecat asa ?
-Am fost intr-o misiune. Stai calmă, misiunea a fost un succes.
-Esti bine?
-Da..
-Nici nu sti ce ingrijorati am fost, mai ales Mike. Te-a căutat prin tot orasul.
-Nu am fost in oras,am fost dincolo de granita orasului.
Pare speriată. Stie ca s-a întâmplat ceva in misiune,ceva care m-a schimbat. Eu stiu ce. Faptul ca l-am ucis pe acel om. Sunt mai rece ca inainte. Acea misiune m-a facut sa-mi descopar partea întunecată.