Din capitolul anterior:
"Cand insfarsit o deschid, o vad... Era plina de sange, cu catelusii si calul, totul...
NU!"...
----------&----------&----------
Ma trezesc brusc. Ce bine ca totul a fost doar un vis!
Dar parea atat de real...
Se pare ca zombie-ul de pe podea disparuse, si sateanul, si sangele, iar eu nu mai eram ranit. Ce s-a intamplat?
Ies afara si vad ca era dezastru. Zombie morti oriunde vedeai cu ochii, usile de la case sparte, cateva case chiar erau putin distruse. Din ferme curgea apa, de fantana nu mai zic. Toate astea de la niste zombie afurisiti?
Intru inapoi in casa si incep sa mananc. Imi iau hainele (o armura de piele colorata cu albastru deschis), o sabie de fier si niste carne. Imi iau si blocuri, cobblestone, lemn (prelucrat si neprelucrat), glass pane, gravel (destul de mult), usi si scari. Ies si pe drumul meu pun gravel in gaurile de la drum. Ma indrept spre prima casa distrusa, ajut sateanul sa si-o refaca, apoi pornesc din nou. Acel satean mi-a dat o paine, e bun. Poate o sa strang ceva azi, chiar daca am multe.
Dupa ce mai acopar din drum si mai ajut cativa sateni, ma indrept spre centru. Acolo casele erau cel mai mult distruse. Ma duc mai intai la fantana si acopar, bun, nu mai curge apa. Ma indrept spre o casa si ajut acel satean. Mai ajut pe inca vreo 5-6, si apoi pornesc spre casa Lissei. Acolo ma intalnesc cu ea si Foxy, ma duc sa ii salut.
-Stiti ce s-a intamplat aseara? ii intreb eu.
-Nu, dar am avut un vis ciudat... raspunde Lissa.
-Da, si eu.
Ma gandesc putin, apoi intreb:
-Era cumva cu niste TnT-uri negre care distrugeau totul si toti s-au ascuns in mina?
-Da! raspund cei doi la unison.
-Si mai era ceva la sfarsit... O persoana ramanea afara... Chiar cineva la care tii mult... spune Lissa, putin distrasa.
-Cum am putut toti 3 sa avem aceelasi vis?
-Nu doar voi 3 ati avut aceelasi vis, toti satenii l-au avut.
Ma intorc spre acea persoana si vad ca este o fata, si este imbracata cam ca Lissa (la sfarsitul capitolului o sa va pun imaginile), doar ca era cu albastru.
-Toti vorbesc despre asta! spune ea, putin mai amuzata.
-Ce ciudat!
-Eu sunt Bianca, spune.
-Eu sunt Steve (chiar daca am alt skin... Meh), ea e Lissa si el e Foxy.
-Buna! spune Lissa. Ce pisicuta draguta ai!
-Mersi... Am scos-o la plimbare. Vroiam sa merg la marginea satului, pe campie, unde e mai liber si aici totul e in constructie... spune ea trista.
Ofteaza si continua:
-Casa mea a luat foc. Parintii mei au murit dar eu am reusit sa sar pe geam. Acum nici nu mai am parinti si nici casa...
A inceput sa planga, dar am incercat sa o calmam. Si vine Foxy cu ideea salvatoare:
-Poti sa stai la unul dintre noi!
-La mine, daca vrei. zice Lissa, mai fericita.
-Nu, o sa gasesc eu ceva... Nu vreau sa stau pe capul nimanui.
-Dar nu deranjezi pe nimeni! Hai sa te prezint parintilor mei! Sigur te vor placea! insista Lissa, mult mai fericita de data asta, si tragand-o de Bianca dupa ea. Pa baieti!
-Paa!
Le privesc amuzat pe fete. Lissa o tragea pe Bianca ca pe omul mort, iar ea tot ii zicea: "Nu ai obosit?" sau "Mai incet!".
-Cred ca ar trebui sa plec sa imi ajut parintii. Paa! spune Foxy, indepartandu-se.
-Pe curand!
Ma intorc la casa mea si vad ca satenii nu au stat degeaba, jumatate din case sunt gata iar zombie erau in depozit, pentru iarna sa fie pusi pe foc.
Intru in casa si imi las toate lucrurile. Imi fac ordine prin chesturi si apoi ma pun in pat. Maine e luni... In sfarsit in mina! Yaay! Dar stai. Sa imi fac ghiozdanul... Ma ridic si imi pun in el tot ce imi trebuie pentru minerit, lupta si gradinarit. De data asta tin minte sa imi pun semintele... Nu vreau sa fac ca un crizat pe-acolo...
-------&---------------&-------
Pornesc spre scoala si ma uit in jur. Multe case lipseau, iar niste sateni se chinuiau sa repare cantina (locul unde mananca toti satenii) si fieraria. Topaiam ca un nebun pana ajung in fata scolii, dar nu reusesc sa o vad din cauza grupului gigantic de elevi adunati in jurul ei. Ma strecor printre copii si cand reusesc sa vad ceva, raman uimit. Scoala era aproape distrusa, si era un semn mare infipt in pamant pe care scria: "PANA PE DATA DE 17 OCTOMBRIE, SCOALA VA FII INCHISA! TOATE LECTIILE VOR FII ANULATE!"
Dezamagit, incep sa ii caut pe Foxy, Lissa si Bianca. Dupa cateva minute de cautare, ii vad in spatele gramezii de elevi. Ma duc pana la ei si atunci realizez ca Lissa si Bianca plangeau iar Foxy incerca sa le linisteasca.
-Ce s-a intamplat? Ce a patit? il intreb pe Foxy aratand spre cele doua.
-Lissa tocmi a aflat ca parintii ei o urasc si au abandonat-o. Nu are unde sa stea si nici Bianca.
Ma intristez si ma gandesc. Halal parinti!
-Imi pare rau...
-Nu ai de ce. Nu e vina ta ca acei oameni nu au mila, raspunde Foxy.
Brusc ma luminez la fata. Imi venise ideea salvatoare.
-Ce zambesti asa? Te bucuri de tristetea lor?
-Nu, dar mi-a venit o idee... răspund eu.
-Ce idee? spune Lissa, printre sughițuri și suspine.
-Să...
Hei!
Am revenit cu un alt capitol, sper să vă placă!
