Bilet de tren

Capitolul 3

   Seara Faith s-a îmbrăcat într-o pereche de pantaloni scurți și un tricou și a plecat de acasă fără să le de-a părinților ei nicio explicație.
   În fața clubului atât ea cât și Liam au ajuns în același timp și după un scurt schimb de replici au intrat să se distreze.
   - Hai să ne atingem țelurile!
   - Hă..? țeluri? Ce țeluri?
   - Păi tu trebuie să te împaci cu Sarah, eu trebuie să-l seduc pe Grant.
   - Te rog nu-mi spune că îți place tipul ăla. Zi-mi că e doar un pariu între voi fetele.
   - Noi nu punem pariuri prostești ca voi...
   - Atunci de ce să-l seduci? Ai mai încercat asta...
   - ...
   - Dacă vrei să-ți pierzi inocența și el e singurul pe care l-ai găsit, te-aș sfătui să te mai gândești.
   - Prostule... Nu vreau să fac asta... Nu până la căsătorie
   - Credeam că te-ai răzgândit, spune Liam începând să râdă pe seama ei. Totuși, ai grijă cu el, zice schimbându-și tonul în unul serios
   Înăuntru Faith l-a lăsat pe Liam undeva în mijlocul încăperii și s-a îndreptat spre Grant cu mintea vrăjită. Avea părul blond și ochii de un albastru cuceritor, uitându-se mereu cu o privire adâncă și dură care o făceau pe Faith să se simtă complet inutilă când se afla în preajma lui.
   - Hei! Ce faci? Îl întreabă Faith așezându-se pe locul liber de lângă acesta. El se întoarce spre ea, îi aruncă un zâmbet care o dă pe spate și apoi conștient de efectul pe care îl are asupra fetei, intră în vorbă cu aceasta.
   - Bine, beam și eu ceva... Tu ce faci? Ești singură?
   - Păi eram cu Liam dar acum am rămas cam singură.
   - Aha... Bei ceva?
   - Sigur...
   Deși nu îi prea plăcea să bea, nu avea puterea să-l refuze. În momentul acesta ar face aproape orice numai să fie cu el.
Grant era tipul de băiat dorit de toate fetele din școală și profita la maxim de acest lucru. Faith se afla și ea printre acele fete naive care se lasă conduse de un aspect frumos iar acum a căzut în locul nepotrivit, fix la momentul nepotrivit. Băiatul era cu mintea încețoșată de la alcool și dornic de o partidă bună.
   După mai puțin de o oră amândoi erau în stare de ebrietate și abia că se mai puteau ține pe picioare. Acest fapt nu le-a afectat însă hotărârea pe care o luaseră, și anume de a continua distracția într-un loc mai retras.

   În celălat capăt al încăperii, Liam nu se putea concentra absolut deloc pe planul lui. Era prietenul lui Faith din copilărie iar reputația lui Grant nu era una tocmai bună. Nu o putea lăsa singură. Nu în preajma acelui om.
   Când se hotără să o lase baltă pe Sarah și să mergă să vadă ce face Faith, ea dispăruse. A fost tot timpul cu ochii pe ea și acum nici măcar nu a văzut când a plecat. Era speriat. Nici el nu știa din ce motiv dar simțea că dacă nu o găsește o să înnebunească. Scrută repede încăperea și când și-a dat seama că fata nu se mai află în ea ieși de acolo aproape alergând.
   - Faith! Strigă acesta când o vede încercând să urce în mașina lui Grant
   - Liam?
   - Ce crezi că faci?
   - Mă distrez, zice și începe să râdă cu poftă. Vrei să vi și tu? Dar nu apucă să răspundă nimic deoarece Grant se poziționase în fața lui.
   - Cine te crezi să-i ceri explicații?
   - Sunt prietenul ei și nu îți dau voie să te atingi de ea. Clar?
   Grant nu mai spuse nimic, dar nu pentru că i-ar fi fost frică, pur și simplu era prea obosit. Putea avea orice fată vroia, oricând vroia, așa că nu merita să facă scandal pentru o femeie ușoară. Plus că avea o înțelegere cu tatăl său.
   - Hai să te duc de aici, spuse Liam după ce îi aruncă o privire de ură lui Grant și o ia pe Faith în brațe pentru a o duce la mașină.
   Primul lui impuls a fost să o ducă acasă dar știa că părinții ei o să facă scandal așa că a dus-o la aparamentul pe care îl avea undeva în centrul orașului.

   A doua zi Faith ajunsese acasă destul de târziu. In acest timp părinții ei au citit deja ziarul și au fost foarte dezamagiți de fiica lor. Chiar pe prima pagină a ziarului Faith apărea moartă de beată ținăndu-se Liam pentru a putea merge iar mai jos era o poză care îi surprindea exact în momentul în care cei doi intră în bloc.
   După ce s-a schimbat și a făcut un duș, coboară în bucătărie să-și facă o cafea ca să-i mai treacă durerea de cap dar dă de privirile furioase ale părinților ei așa că se așează mai înâi la masă să vadă ce s-a întămplat.
   - Poți să îmi spui și mie ce înseamnă asta, te rog? spune Eleanor pe un ton răstit și aruncă ziarul în fața fetei.
  Aceasta îl ridică ușor și începe să citească titlul scris pe prima pagină fața fiindu-i acoperită acum de o urmă de furie intensă
   - Nu știu... spune nesigură pe ea
   - Normal că nu ști. La cât de beată erai probabil că nu îți mai știai nici numele
   Lasa capul în jos dar și-l ridică imediat la auzul vorbelor mamei sale
   - În urma acestor evenimente, eu împreună cu tatăl tau, am luat o decizie.