Uite și primul test! Și uite cum înainte de oră, trei sferturi din clasă scrie pe bancă formule sau teoreme, alţii scriu pe telefon sau fac o poză, unii -mai demodaţi- scriu pe foicele pe care și le pun în penar. Desigur că cei mai buni la materia la care se dă testul vor fi cei mai căutaţi colegi de bancă. Hărmălaia din clasă se oprește subit când profesorul deschide ușa și începe să împartă testele. Se plimbă prin sală, pentru a preveni copiatul, deși nu știe că în spatele ei elevii se întorc și își șoptesc răspunsurile discret. După vreo câteva -douăzeci- de ture prin clasă, până și profesorul se plictisește și se sprijină pe catedră, găsindu-și o poziţie din care să vadă pe toată lumea. Spre norocul celor ce nu au învăţat nimic, el ori nu vede, ori se preface că nu vede cum colegii scriu pe bancă pentru a primi răspunsuri de la cel ce știe mai mult.
Clopoţelul sună, și cu toţii se îmbulzesc grăbiţi să lase testele blestemate pe catedră. Profesorul pleacă, și în toată clasa se aude doar: "Hei, ce ai scris la exerciţiul ăla?". Evident că cei mai asaltaţi de întrebări vor fi cei care se descurcă mai bine la materia din care au dat test. Deci până și "perfecţii" noștri copiază.
Directorul nu mă chemase pe mine din greșeală. M-a ameninţat în biroul lui că dacă nu încetez să public în ziar articolele incrimnatorii, mă exmatriculează.
Dar știţi ceva? Lumea trebuie să afle adevărul, ca să nu se lase păcăliţi de conducerea care înconjurase acest liceu cu o faţadă perfectă! Nu am să încetez!
