Love, Regan- TRADUSA

Capitolul 4

Prezent:

"E bine?" a intrebat Jackson in timp ce noi treceam strada spre masina.

Reese o tinea pe Heather in timp ce ea mergea, pasii ei tremurati si fara echilibru. "Cred ca va fi bine dupa un pahar de apa sau doua." i-am spus eu.

"Poate mai mult de doua."

Mi-am permis sa trag cu ochiul la Lincoln care mergea cu cativa pasi in spatele nostru, langa Donovan si Jared. Acum, stand langa cei doi frati, parul lui stralucind in comparatie cu cerul de noapte, arata mult mai bine. Nu ca Donovan si Jared ar fi fost urati, chiar deloc. Dar Lincoln iesea in evidenta- era ceva in legatura cu el.

"Nu te mai holba micuto." a soptit Jackson.

Mi-am mutat repede privirea, obrajii mei incalzindu-se. "Crede-ma, nu merita. Si nu se va uita la tine; esti sora mai mica a lui Reese. Are si el moral."

"M-am saturat ca lumea sa ma vada ca pe cea mica. Practic am 18. Doua luni nu o sa ma schimbe. O sa fiu aceeasi persoana."

"Spune asta politistilor." a spus razand.

M-am mai uitat inca o data la Lincoln inainte sa ma scufund in realitate. Normal ca nu va merge intre noi doi. Nimic in viata mea nu parea sa functioneze bine si acum ca Lincoln stia ca am doar 17 probabil nici nu mai era atras de mine. "Seara asta a fost naspa." am spus incrucisandu-mi bratele la piept. Nu am fost doar umilita in fata lui Lincoln atunci cand Reese a spus ca sunt minora, dar prietenii mei au schimbat traditia cu seara filmelor si picioarele mele ma omorau.

"Pare putin dramatic, nu crezi?" a intrebat Jackson.

Am ridicat din umeri. "Nu are legatura doar cu faza cu Reese si Lincoln. Am avut o zi groaznica."

"Pai de obicei cand ai o zi proasta iesi in oras si te imbeti, nu te uiti la altii cum se imbata."

Avea dreptate cumva...

"Hei, nu aici am parcat?" a strigat Reese, vocea ei cu ecou.

"Hei Lincoln, ma poti duce acasa?"a intrebat Heather cand ne-am oprit toti langa masina lui Jackson.

Simteam un impuls sa ma intorc sa vad reactia lui Lincoln dar m-am abtinut. "Locuiesti in partea cealalta a orasului. Nu te poate duce Jackson?" a intrebat.

"Masina mea e plina." i-a spus Jackson.

Heather s-a bosumflat. "Pai de ce nu le poate duce Lincoln pe Reese si Regan? Nu stati aproape?"

Reese a scos un "da" aproape de neinteles inainte sa mearga clatinat spre Lincoln. M-am intors sa ii vad chiar cand Lincoln se uita la mine.

"Bine," a spus inca pastrand contactul vizual cu mine.

A aprobat in directia cealalta inainte sa plece cu Reese tinandu-se de el. "Pa, mi-a facut placere sa va cunosc." am spus neincrezatoare, ideea de a sta in masina cu Lincoln facandu-ma sa ma simt ciudat.

Heather a aprobat scurt din cap spre mine iar ceilalti au facut cu mana. Am inspirat adanc si am pornit dupa Lincoln si Reese. Am stat putin mai in spatele lor in timp ce treceam strada si am ajuns langa un SUV negru. Modelul parea nou ceea ce m-a facut sa ma intreb cu ce se ocupa.  Daca Lincoln a absolvit cu sora mea, ceea ce ma gandesc ca e adevarat, ar trebui sa aiba 21. Sa aiba masina asta la o varsta asa frageda e ciudat.

Lincoln nu a parut sa bage de seama curiozitatea mea cand a deschis portiera din spate si a ajutat-o pe Reese sa urce. I-a pus centura si a inchis portiera cu o miscare scurta. Lincoln s-a uitat peste umar la mine, fata lui fara nici o emotie ca de obicei. "Urca." a spus inainte sa se duca spre locul soferului. Am inspirat adanc si mi-am spus sa trec peste orice emotie. Dar ceva de la Lincoln ma ducea pe culme. Voiam sa ma placa. Si nu voiam sa se gandeasca la mine ca la sora mai mica a lui Reese.

Am urcat, asigurandu-ma ca nu dau ochii cu el. Imediat ce eram in masina, motorul a pornit iar eu mi-am pus centura.  Din spate Reese a scos un sunet infundat inainte sa se intinda pe bancheta. Lincoln a chicotit dar nu a spus nimic, dupa care a pornit radioul. Nu am vorbit, nici nu prea ne-am uitat unul la celalalt de la incidentul din baie. Dupa ce am incercat sa ii explic situatia mea lui Reese ea l-a scos din baie si m-a ajutat sa-mi usuc tricoul. 

Dupa ce m-am mai gandit, mi-am permis sa ma uit repede la Lincoln. Ochii lui erau setati pe drum, fata lui fara emotie iar mainile bateau usor in volan pe ritmul muzicii. Chiar daca nu arata neaparat fericit sau nervos, puteam spune ca acolo, in masina lui in timp ce batea pe ritmul muzicii, era in locul lui de fericire.

"Aveai o gramada de spus in baie," a spus Lincoln, ochii lui concentrati la drum, "deci de ce esti asa linistita acum?"

Mi-am luat repede privirea de la el si m-am intors spre fereastra. "Nu credeam ca vrei sa conversezi." am spus inainte sa imi dau seama cat de rautacioasa am sunat.

A chicotit. "Nu te-a deranjat inainte."

"Pai de ce esti deodata atat de interesat sa vorbesti?" am intrebat, gura mea luand-o inainte. Stiam ca Lincoln doar incerca sa inlature linistea ciudata dar seara asta m-a ajuns din urma. Eram extenuata de la calatorit, enervata de prieteni si iritata de Reese.

"Nu voiam sa fiu rautacios in baie," a explicat.

"Nu mi s-a parut ca ai fost."

Am simtit ca se uita la mine dar am refuzat sa ma intorc. "Uite, imi pare rau pentru faza cu Reese."

"De ce iti ceri scuze?" Nu era ca si cum ar fi fost vina lui ca sora mea e nebuna.

Lincoln a ridicat usor din umeri dar nu a spus nimic in timp ce ne indreptam spre casa mea. Chiar si cu muzica, linistea dintre noi tot crestea. M-am uitat in spate sa vad ce face Reese. Capul ei era presat de geam intr-o pozitie inconfortabila dar parea sa doarma. Cu un mic zambet m-am intors in fata din nou. Stiam ca Reese nu voia sa ma faca de ras. Ea doar se purta ca sora mea mai mare. 

Dar asta nu insemna ca nu am nevoie de timp sa ma obisnuiesc cu asta.

"Banuiesc ca imi pare rau ca am dat buzna in baia fetelor." a spus Lincoln cand am intrat in cartierul nostru.

M-am uitat spre el. "Asta a fost mai mult ciudat." i-am spus.

Apoi, Lincoln a facut ceva ce m-a surprins total- a zambit. "Cred ca nu gandeam bine."

Sa vad un ranjet pe fata lui Lincoln era dragut. Avea niste dinti uimitori si doua gropite care ii faceau trasaturile dure sa para mai putin intimidante. "Ti-a mai spus cineva ca ar trebui sa zambesti mai des?"

"Am mai auzit de cateva ori." a recunoscut.

De data asta linistea care a urmat mica noastra conversatie era mult mai relaxanta. Degetele mele, care erau incalcite intr-o gramada transpirata, s-au relaxat. Mi-am sters mainile de blugi si am expirat. Melodia de la radio s-a schimbat. Versurile de la "Do I Wanna Know" de Arctic Monkeys rasunau in difuzoare. Mi-am simtit corpul reactionand la muzica imediat, capul meu miscandu-se in sus si in jos pe ritm. Cand am inceput sa mormai refrenul, am simtit o privire pe mine. Caldura s-a ridicat in obrajii mei iar eu am incercat sa o ascund uitandu-ma pe fereastra si lasand parul sa cada pe fata. Forma familiara a casei mele a ajuns in vedere cand am parcat pe alee.

"Banuiesc ca pareai diferita cand ne-am cunoscut." a spus Lincoln deoodata, vocea lui spargand linistea.

"Ce?"

A oftat. "Cand ne-am intalnit in baie erai curioasa si, nu stiu, amuzanta. Dar in restul serii erai bagata in colt si in mica ta lume."

"In baie eram o fata diferita." i-am spus.

"Ce vrei sa spui?"

"In baie eram doar o fata. Acum sunt sora mai mica a lui Reese. Asta schimba multe."

Cuvintele mele l-au surprins pe Lincoln. Nu stia cum sa raspunda asa ca doar a stat in scaunul soferului cu mainile pe volan. "Regan-"

"Lasa. Nu trebuie sa-ti para rau ca sora mea m-a facut de ras. Despre asta vorbeai mai devreme, corect?"

Tacerea lui mi-a raspuns la intrebare. "Nu am spus asta, Regan" a spus intr-un final.

"Nici nu trebuie, dar multumesc pentru drum.  Noapte buna, Lincoln."