Jurnalul unei fete bolnave de cancer[#Wattys2016]

Capitolul treizeci si cinci

Mergeam spre casa in timp ce mana lui o tinea pe a mea.I-am lăsat pe copii la bunicii lor .Ne priveam duios cu zâmbete largi.O clipa de neatenție si totul in jurul nostru a fost praf.Vedeam numai sânge pe asfaltul încins.Sirenele de poliție se auzeau încet, iar Aaron stătea cu fata in sus pe drum intr-o balta plină cu sânge.Cu ultimele puteri m-am apropiat de el si mi-am lipit urechea de inima lui.Nu mai bătea.Si nici a mea.....