Dragoste la prima stație.

V

Era 8:12 când am ajuns la stație. Liam nu era, probabil a uitat. Când m-am așezat pe bancă, cineva m-a prins de braț.
-Starbucks?
Mi-am ridicat privirea, era Liam întinzându-mi paharul de la cafeneaua mea preferată.
I-am zâmbit și am acceptat-o, acesta încălzindu-mi mâinile reci asemănătoare cuburilor de gheață.
Mâinile noastre s-au atins când am preluat paharul.
-Ce rece ești.
Mi-a spus el, încruntându-se.
-Știu, îngheț de frig!
Am țipat, lăsând un zâmbet la iveală.
-Ești așa scumpă cu gropițe.
Mi-a spus și s-a repezit la obraji mei.
-Ne-a venit autobuzul.
Am spus și m-am ridicat stânjenită. Tot șoferul de ieri era. Sunt cam 99% sigură că Erick nu se va mai întoarce. I-am aruncat o privire tăioasă acestuia și am mers până la locurile noastre, cu Liam în spatele meu.

-Și...începe să spună Liam, ce faci după?
-După ce?
-După ce cobori, mergi doar o stație.
-Da, e adevărat...
-Deci nu vrei să spui unde mergi.
Am dat negativ din cap și mi-am întors privirea spre geam.
-Ești ok? Nu-ti place starbucks-ul?
Mi-am ridicat paharul către gură, sorbind din cafeaua cu ciocolată.
-Ba da, ador cafeneaua asta.
-Atunci? Ce e ?
-M-a enervat șoferul... Nu vrea să-mi spună unde e Erick. Aseară l-am stresat până mi-a spus că mă dă afară din autobuz dacă nu mă așez.
Liam a început să rădă gălăgios, și m-a luat de mână. Am tresărit la gestul lui, dar l-am lăsat în lumea viselor, pentru că sunt sigură că el visează la noi doi ...