Whimsical game

I need you now ...

Mi-ai zis că tu te vei muta în America și că te vei căsători cu știi-tu-cine pentru că "you just can't wait for love to destroy you". Și atunci m-am gândit la ce voi face eu. Și am vrut să-ți spun că voi renunța. Dar n-am făcut-o. Și o voi face acum...

Da, Deea, renunț. Refuz să continui să fiu doar un pion mutat de bătaia de joc a vântului sau un jucător înșelat atunci când subconștientul lui a respirat. Nu mai suport. De ce este totul atât de greu? "De ce e viața atât de crudă?"

Aș vrea doar să dispar, așa, subit. Aș vrea să mă evapor și nimeni să nu mă caute. Aș vrea să îmi iau zborul și să nu mă mai întorc niciodată. Aș vrea să tot cobor și să nu pot să urc la loc. Aș vrea să fiu invizibilă și nimeni să nu-și mai amintească de mine. Aș vrea...

Simt că nu mai înțeleg pe nimeni și că nimeni nu mă mai înțelege. Simt că mă învârt într-un cerc iluzoric în care nimeni, de fapt, nu îmi este prieten. Înafară de tine. Dar tu ești acolo și eu am nevoie de cineva aici...

Mi-ai zis mai apoi că vrei să te faci actriță. În sinea mea, am râs. Dar ți-am spus că te susțin. Și o voi face. Totuși, habar nu ai ce înseamnă teatrul cu adevărat, așa-i? Presupun că am dreptate. În fond, ești doar un copil. Un pui de geniu, dar tot copil rămâi. Ca și mine. Ca și alții. Doar că eu am avut mai mult acces în spatele scenei, pe când restul s-au rezumat să stea în fața ei. Adevărul e că, după debut, îți este ușor să te faci remarcat. Dar până acolo, trebuie să lupți. Să sari, să te lovești, să îți asumi riscuri, să îți susții punctul de vedere, să dai cu pumnul în masă atunci când este cazul și să te lași purtat ușor de acordurile unei chitări dezacordate în timpul unei scene în care joacă un coleg afon în rol de cântăreț. Da, trebuie să înduri multe, dar trebuie să știi și să îți trăiești viața. Să știi să te bucuri de acele acorduri de parcă ar fi cele mai melodioase pe care le-ai auzit vreodată. Să știi să te lovești zâmbind. Să știi să te impui diplomat, amical, frumos. Ei bine, ți se așterne un drum plin de surprize în față.

La fel cum și drumul meu este o altă cutie a Pandorei. Cutie pe care am decis să o arunc în pod, alături de celelalte lucruri care zac acum acoperite de praf.

Mi-e frică. Și mi-aș dori să fii aici...

I need you now ...