CAPITOLUL 11

8 0 0
                                    

-De ce te-ai oprit?

Il intreb,dar el continua sa stea ghemuit,cu palmele acoperindu-i fata si carliontii ravasiti din pricina degetelor mele.

Ma ridic si trag coltul cearceafului pentru a ma acoperi.Ii pun sovaitor,o mana pe umar si il trag usor spre mine.

-Harry?

Nu stiu care sentiment e mai puternic,teama de a fi facut ceva gresit sau dorinta de a continua,stiu doar ca amandoua se zvarcolesc in interiorul meu,creand o senzautie nu prea placuta.Vreau sa-i vad ochii,dar el doar se apleaca mai tare,incepand sa se clatine inainte si inapoi.

-Harry,ma sperii!Il prind de umeri si il zgaltai cu putere,incercand sa-l fac sa se intoarca spre mine,sa ma priveasca.Harry!

Se intoarce,si cu o smucitura,ma trage in bratele lui ,bagandu-si nasul in parul meu.

-Taci,Margot.

Nu-mi pot misca nici un muschi,nu-mi pot ridica bratele pentru a-l imbratisa sau misca buzele pentru a vorbi.Socul m-a trezit complet din starea de euforie ce ma cuprinsese mai devreme iar acum nu stiu ce sa mai cred.

Mainile imi atarna inerte pe langa corp,cearceaful cade,iar genunchii incep sa ma doara din cauza pozitiei in care ma aflu.Ma simt ametita.Si stanjenita.Si goala.

El imi vorbeste iar.

-Iarta-ma.Vocea ii e slaba,dar nimic din el nu e vulnerabil.

Nu inteleg contrastul,dar acum imi e greu sa asimilez lucrurile care se intampla in jurul meu.

-Pentru ce?Tonul imi e mai dur si mai rece decat mi-as fi dorit sa fie si il simt tresarind in jurul meu.

Nu stiu daca isi cere scuze pentru ca s-a oprit sau pentru ce a inceput.Dar eu nici macar nu stiu ce a inceput,mai exact?

-Iarta-ma...

Cumva gasesc puterea de a-mi ridica mainile si de a-l impinge de langa mine.Este atat de surprins incat aproape cade din pat.Pe fata mi se aseaza o masca de furie.

-Daca nu iti doreai asta,de ce ai mai venit ?!

Simt lacrimi fierbinti in spatele ochiilor.

-Pentru ca imi doresc asta.

Pare chinuit.

-Atunci de ce nu o faci?!

Aproape scuip cuvintele.

-Pentru ca nu pot...

Isi fereste privirea.

-Nu stiu de ce,dar nu pot.

Inghite in sec si ma priveste iar.Pare chinuit.

-Nu inteleg.

Inlocuiesc furia cu confuzia,imi e greu sa inteleg ce vrea sa imi spuna si nici nu sunt sigura ca imi doresc asta.Sunt suparata pentru ca s-a oprit.

Harry isi schimba pozitia,astfel ca acum e mai aproape de mine.Destul de aproape incat sa-mi atinga obrazul cu buzele...

-Mi-am dorit asta atat de tare incat mi-a scapat din verede ca pentru tine e prima data.M-am gandit doar la mine,intelegi?

Clatin din cap,facandu-l sa rada usor.Apoi un ranjet bine-cunoscut ii apare pe fata.

-La cat sunt de excitat acum,pentru mine se va termina repede,dar tu nu vei uita niciodata prima data.

Sangele imi urca iar in obraji si realitatea inconjuratoare ma loveste ca un pepene aruncat in fata.Prind cearceaful cu ambele maini si il trag,acoperindu-mi pieptul.Nu stiu cand l-am lasat sa cada.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Sep 19, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Out of the Woods H.S.FFUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum