Ceva cu adevarat neobisnuit

74 12 9
                                    


Pana la urma ne-am hotarat sa mancam inainte de a face curat . Haru era tacut ca de obicei , iar Takumi incerca sa intre in vorba cu el , insa fara succes .
    Eu stateam cu fata in farfurie , numa sa nu ma uit la Haru , de rusine la cum aratam .
Imi venea sa il pocnesc pe Nagisa , dar vorba lui Makoto . Cine naiba i-ar fi rezistat lui Nagisa ???

    La un moment dat il vad pe Nagisa ca se ridica de la masa si fuge la aparatul de apa , cand calca pe o carpa care era lasata ( din greseala ) pe jos de Takumi . Nagisa se impiedica si cade dand cu palma peste aparat care sare in capul lui . Nagisa incearca disperat sa isi scoata capul din aparatul plin cu apa .
Eu , Haru si Takumi fugim disperati spre Nagisa .
Baiatul cu par blond nu mai avea aer , il vedeam cumface fete disperate si lipsite de culoare . Takumi il prinde pe Nagisa de gat ca sa nu il doara cand Eu si Haru vom trage de aparat .
         Nagisa pica pe jos ca o placinta , iar eu tip si ma agit , Takumi urla la mine sa ma calmez , parca totul devenea incetul cu incetul negru .Haru tragea in continuare de aparat . Cand reusim sa il scoatem , apa pusca din aparat udand toata sufrageria . 
           Nagisa era moale la pamant . Haru mai trecuse prin asta cand Makoto aproape ca se inecase in ocean . Asa ca acum Haru arata terifiat , dea dreptul speriat . Takumi se duce spre Nagisa si ii pune urechea la gura .

- Respira slab ! Striga Takumi .Meldy treci aici .Striga el la mine .
- De ce ? strig inapoi .
- Trebuie sa ii faci respiratie gura la gura ! Imi spune el si ma prinde de mana .
- Da nu stiu cum ..... strig disperata !
- Meldy , taci din gura si vin-o aici , acum , NAGISA NU MAI RESPIRA , MELDY !

       Ma uit socata la Takumi , era prima oara cand il vedeam asa de panicat . Ochii mi se umezesc si incep sa plang .Il vad pe Haru ca vine spre mine . Se opreste in fata mea si imi ia calm mana in palma lui . Era asa de calda si linistitoare . Se uita in ochii mei si imi spune:

- Poti sa faci asta ! Apoi merge la Takumi si ii pune mana pe umar . Iar tu Takumi trebuie sa crezi in ea .
 
         Cred ca acestea fusesera cele mai multe cuvinte pe care Haru le spusese deodata .
Ma duc spre Nagisa si ma aplec deasupra lui , ii ridic barbia si imi lipesc buzele de buzele lui . Erau calde si moi . Ii fac respiratie gura la gura pentru inca cateva secunde . Cand Nagisa tuseste in sfarsit , ma dau de pe el si cad pe jos extenuata . Cat aer iti trebuia ca sa ii umplii plamanii acestiu copil ?
           Nagisa se ridica in fund tusind si apoi se uita in toate partile .

- Ce s-a intamplat ? Intreaba el socat vazanduma pe mine cum abia mai respiram .

       Eu incerc sa ma ridic , insa nu reusesc  asa ca ma tarasc pana la Nagisa si il strang tare in brate . El se uita socat la Takumi si la Haru .

- Sa nu mai faci asta niciodata , .... n.. niciodata ...... BAKAAA ! Strig eu cu un nod in gat printre lacrimi .
 
        Nagisa ma imbratiseaza inapoi si imi spune :

- Nu stiu ce am facut , dar imi pare rau , sincer , ! Spune el . Chiar esti cea mai buna prietena pe care am avut-o . Imi spune el .

      Eu imi deschid ochii si in ei imi apare o sclipire , Nagisa tocmai spusese ceva serios in viata lui . Un zambet imi apare pe buze .

     Dupa ce ii explicam Nagisei ce se intamplase , ne intoarcem inapoi la masa , insa nimeni nu mai mananca .
       Fusese o seara neasteptata , insa mi-am dat seama ce simte Haru si cum e el la interior . Nu a fost nevoie sa il intreb nimic , ci el a facut un gest care mi-a dovedit totul . In momentul in care m-a luat de mana am simtit o caldura linistitoare care m-a invaluit cu totul , era clar , iar Haru nu putea sa ascunda asta , era o persoana foarte . Urma ca Haru si Nagisa sa plece de la noi , insa in ultimul moment il vad pe Nagisa fugind spre mine si satindu-mi in brate .

- Arigato , .... Mel-chan ! Spune el plangand .

     Eu ma uit socata la el imbratisandu-l inapoi . Nagisa chiar era o persoana profunda . Cand ei pleaca insfarsit , eu si Takumi ne apucam sa facem curat . Inima inca imi batea dupa incident . Nu vroiam sa mai trec prin asta niciodata ......

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

A.N ( Stiu ca l-am facut pe asta cam dramatic si fara umor , daaaar promit ca la urmatorul veri muri de ras )

Final competition Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum