Arctic Heart

27

Se privi in oglinda, putin emotionat. Purta un tricou alb si un pulover albastru inchis. Clipi de cateva ori, isi admira fata din diferite unghiuri, mai ceva ca o fata inainte de prima intalnire.
-Hai Anthony! Esti gata?
Cobori repede scarile si isi privi parintii.
-In principiu, da. Mai avem ceva de luat?
-Pungile de langa usa.
Privi intr-acolo. Doua pungi de cadou, in una erau trei sticle de sampanie, in cealalta biscuiti si cateva betisoare care scoteau scantei, niciodata nu stiuse cum se numesc.
-Cred ca vrei sa lasi biscuitii acasa. Daca nu vrei ca Maia sa se simta insultata.
-Nu m-am gandit la asta.
-Ia doar sampania, o sfatui el. E cel mai bine. Acum, mergem?
Privi rapid spre ceas. Opt seara.
-Haideti, ii impinse tatal lui Anthony pe usa. Daca stau dupa voi, plecam la anul.
-Nu-i atat de departe, protesta mama lui Anthony, dar ridica punga cu sampanie si iesi pe veranda casei.
Maia ii intampina zambitoare cand ajunsera la casa familiei Stafford.
-Intrati, intrati!
Casa era devastant de curata, mirosea a ceara de parchet si a solutie de geamuri. Marta zambi aprobator. Anthony se concentra in schimb pe un miros mai delicat.
-Briose!
-Da, sunt in cuptor. De ce nu-i conduci pe ai tai in sufragerie? Vin si eu imediat. Cred ca tata e acolo.
Intr-adevar, il gasira pe John acolo, cu o carte mare, cu pagini lucioase si colorate in brate.
-Oh, bine ati venit! Tocmai mi-a sosit albumul asta si ma uitam putin prin el.
-Pare interesant, pot sa vad? Intreba Marta, asezandu-se langa John.
-Desigur. Oh, Rick, timbrele sunt acolo jos, in colt, in caz ca vrei sa le vezi, se adresa el tatalui lui Anthony.
Baiatul si lasa pasii purtati spre bucatarie, unde Maia scotea cu atentie briose umflate din tavi si le aseza pe un platou, intr-un mic munte dulce.
-Te ajut?
-Nici vorba. Aproape am terminat.
Aseza ultimele briose cu grija, apoi il privi pe Anthony de sus pana jos.
-Te prinde puloverul asta, ti-am mai zis?
-Nu, defapt nu, a ras el.
Fata lua cu ambele maini platoul cu briose si se indrepta spre Anthony.
-N-ai vrea sa te dai din usa?
-Ba cum sa nu.
O urma in sufragerie, furand peste umarul ei o briosa cu ciocolata. Fata rase incet, aseza platoul pe masa si dadu drumul televizorului conectat la youtube.
-Vrea cineva cafea sau ciocolata calda? Ma duc sa fac.
-Eu vreau cafea. Neagra, fara zahar, anunta Marta.
-Eu cu lapte, zise tatal lui Anthony, intorcand grijuliu filele clasorului.
-Eu vreau ciocolata. Ah, si vezi ca sunt si bezele, ii spuse tatal ei, zambind. Mersi.
Anthony o urma si se aseza pe un scaun din bucatarie.
-Deci ai de gand sa ma privesti toata seara?
"Mai degraba toata viata" isi zise Anthony, inainte sa-si dea o palma mentala si sa se intrebe ce era cu el. Inima ii batu mai repede.
-Intr-un fel, raspunse calm. Te ajut cu ceva?
-Nu chiar. Deocamdata trebuie doar sa fierb cafeaua si apa pentru ciocolata.
Fredona in surdina in timp ce astepta. Anthony isi spuse ca nu vazuse niciodata pe cineva mai frumos ca Maia, atat de sigur pe sine si de plin de viata.
Era dat naibii. Isi simtea toate protectiile create atat de meticulos prabusindu-se mai repede decat se scufundase Titanicul. Ii era extraordinar de frica. Ii era frica de momentul in care Maia o sa isi dea seama cat insemna pentru el si o sa plece, lasandu-l atat de usor de sfaramat... Se mira ca nu ii tremurau mainile cand era langa ea. Impulsiv, se ridica de pe scaun si o lua in brate din spate, strangand-o tare si sperand ca ea nu isi va da seama ce se intampla in mintea lui. Ea facu ochii mari de surpriza si isi trecu semi-preocupata mana prin parul lui, cu cealalta mana luand cafeaua de pe foc.
-E totul ok? Ant?
El inspira adanc.
-E ok. Voiam doar sa te tin in brate.
Ea se rasuci stangace si isi potrivi corpul subtire in bratele lui, mangaindu-l usor pe par.
-O sa se evapore toata apa, il avertiza ea.
Anthony zambi si ii dadu drumul.
-Foarte bine.
Se uita in ochi ei si avu certitudinea ca urma sa il sarute, cand John aparu in usa.
-Maia? Unde ai pus albumele cu poze? Intreba el, insensibil la atmosfera.
Fata clipi ca sa se dezmeticeasca, apoi ii raspunse vesela.
-Sunt pe raft, vin imediat cu astea si iti arat.