Between The Two Alpha

Capitolul 3

Alex's POV

Pana ieri viata mea ca viitor  Alpha al haitei Bluemoon,era absolut normala.Bineinteles ca fiecare om are propria definitie a cuvantului "normal".

Petreceri,alcool,droguri,motociclete,iesiri peste tot cu prietenii,sa-mi pierd timpul in fiecare seara cu tot felul de fete usoare,bete care se aruncau in bratele mele doar pentru ca eu eram un posibil conducator al  uneia dintre cele mai puternice haite de varcolaci  din Delaware-asta era definitia mea pentru normal.

Sa fi un Alpha implica multa responsabilitate .Celor mai multi le era frica de mine,pentru ca impuneam foarte mult respect,dar si pentru ca aveam faima de "baiat rau care obtine intotdeauna ce vrea,cum vrea si cand vrea.Iar tatal meu stia asta.Avea sa imi cedeze mie titlul de conducator si intr-un fel uram asta.Simteam ca nu sunt destul de pregatit,ca voi dezamagi si voi fi dezamagit de mine insumi.

Nu aveam incredere in aproape nimeni si eram foarte impulsiv,din ce in ce mai impulsiv-cel putin de atunci.

Dylan si Diego erau singurii in care aveam incredere si pentru care mi-as fi dat viata.

Dylan era Beta al haitei Bluemoon.Era mana mea cea dreapta si desi nu era la fel de puternic ca mine,avea destul de mult curaj pentru a se infrunta cu cel putin cineva de nivelul meu.Imi castigase increderea cu mult timp in urma,caci ma ajutase in momentele cele mai dificile din viata mea-ii datoram o parte din ceea ce ajunsesem sa fiu acum.

Diego era cel mai bun prieten al meu din copilarie-omul care niciodata nu ma tradase si care imi statuse alaturi indiferent de ce se intamplase.Era precum fratele meu-iar fratii nu se abandoneaza unul pe altul.

Cu cateva ore in urma stateam sprijinit de unul din arborii din spatele casei.Cu o seara in urma,o mega-petrecere avusese loc in gradina.Acum soarele cadea,iar craiasa noptii isi arata usor-usor chipul.Nu imi amintesc foarte multe de seara trecuta.

Imagini neclare ce infatisau chipurile unor domnisoare ce dansau murdar pe mesele pline de pahare umplute cu whisky si lichior,rulau in mintea mea, atunci confuza.Imi aminteam de dans,de sarut-desi nu imi amintesc cu cine,de chiotele lui Diego,de chipul ingrijorat al lui Dylan-el era cel "cuminte"-insa restul este pur si simplu in ceata.

-Alex,tatal tau,Alpha Thomas, ar vrea sa iti vorbeasca.El zice ca este foarte important,ma anunta Dylan cu ceva timp in urma intrerupandu-mi sirul gandurilor.

M-am intors usor cu fata catre Dylan care statea cu bratele incrucisate pe piept,sprijinit de tocul usii din spatele casei ,avand o expresie serioasa infatisata pe chip.

Nu era deloc de bine.Am dat afirmativ din cap si m-am indreptat catre biroul tatalui meu.

Am strabatut holurile lungi,trecand pe langa numeroase camere intunecate,incuiate de cativa zeci de ani.Nu,nu erau incuiate pentru ca torturam pe cineva in ele.Ci pur si simplu nu erau atatea persoane cate camere adapostea aceasta casa.

Am intrat pe un coridor lung,luminat de niste candelabre imense atarnate de peretii perfect varuiti si am ciocanit usor la prima usa din lemn de pe dreapta.

-Intra,se auzi ca un marait vocea tatalui meu,dincolo de usa.

Am apasat hotarat clanta si am intrat curajos in birou.Alpha Thomas statea cu spatele la mine,cu palmele sprijinite de pervazul ferestrei,privind concentrat peisajul de afara.

In aer dainuia tensiune si agitatie.Puteam simti puterea pe care corpul tatalui meu o emana-doar EL era conducatorul haitei.Dar nu era doar asta.Era tensionat,nehotarat,suparat.Puteam vedea cum muschii spatelui sau se incordau cu cat ma apropiam mai mult.