...

13 0 0
                                    


  Am crezut că m-am vindecat, dar cu iluzii m-am îmbătat de fiecare dată. Ma simt atât de goală, îmi este atât de frică sa nu îmi cunoști secretele și slăbiciunile, să nu-mi mai rănești sufletul și a doua oară. Mă doare inima, te ating doar în vise, acolo pot vorbi cu tine și te pot îmbrățișa asa cum îmi doresc. Vreau sa dau timpul înapoi sa schimb tot ceea ce a fost, să îți arăt cât de mult țin la tine, să te apreciez.. acum au rămas doar regrete. Doar lacrimile m-au adus aici, pe zi ce trece suferința îmi pune sare pe rană. Încerc sa umplu golul cu dorința de a fi fericita și fără tine. Îmi este dor de ce am fost și ce putem să fim, dar toate acestea le simt din ce în ce mai putin. Încă mă întreb dacă o amintire este ceea ce ai sau ceea ce ai pierdut?!

  Nu m-a putut învăța nimeni sa trec peste o despărțire, nu există un manual. Nu au existat cuvinte care să îmi panseze rănile, culori care sa umple abisul din inima sau gânduri care să-mi limpezească haosul din minte. Durerea este atât de persistentă și de vie încât o pot atinge, are forma amintirilor noastre și miroase a gheată. Timpul stă în loc, ființa mea plutește inerta și-mi aud sângele cum clocotește și striga numele tău.

  Fiecare despărțire este un dans macabru al iubirii. Atunci când pierzi omul iubit, o părticică din tine pleacă cu el, pentru totdeauna. Este o mare prostie ca noi oamenii sa credem ca locul acelei persoane va fi ,vreodată, umplut de altcineva. Fiecare poveste de dragoste pe care o trăim, atunci când se sfârșește, lasă un semn etern, unic. Ca un X scrijelit în scoarța ființei, scris de noi amândoi, ținându-ne pentru ultima oara de mână. Și acum ai plecat, sunt nevoită să uit, să iau amintirile și visele sa le arunc într-o camera din sufletul meu împăienjenit, ca pe niște daruri prețioase, dar vechi, de care trebuie să scap .Iți iei adio! Închizi ușa și pui lacăt din lacrimi. #C

Ganduri❤Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum