Capitolul 17 - Cedam, si eu si el

54 9 7
                                    

RELATAREA LUI MARY

O noua zi... Noi incercari... Dar nimic nou... In fiecare bataie a inimii lui gasesc speranta, dar asta pentru cat timp? O sa mai dureze, oare, acesta speranta aproape inexistenta?
Am impresia ca nimic din ce fac nu este bine. Am impresia ca mi-a murit pana si ultima speranta... Vreau sa bat nebun cu pumnii in piept, ca portile sa se deschida, sa iasa demonii si frigul din el si ranile cu lacrimi sa se inchida. Sa intru tematoare, cu pasul tremurand, c-asa o sa ma recunoasca iubirile nestinse, in cor urland, implorand duererii sa se opreasca.
As vrea in miez de noapte, sa ne tinem strans in brate...

Ploua in oras, e frig... Am castile in urechi, pe hol ma plimb... Doare, dar prefer sa cted ca asa-i mai bine...

"Nu ai posibilitatea sa alegi daca sa fii ranit in aceasta lume, dar ai un cuvant de spus legat de cine te raneste..." ... "Imi plac alegerile mele, sper ca si ei o sa ii placa ale sale."... Mi-am amintit de cartea pe care am citit-o cu ceva vreme in urma, cartea care mi-a ramas in suflet... Iubirea lor nu a murit chiar daca baitul a parasit viata. Ma intreb... Oare daca Jaydan va muri, ce se va intampla cu iubirea asta pe care i-o port de atat timp?  Va muri si ea? Sau va ramane in sufletul meu ca o iubire neimplinita?

Timpul trecea, iar mie, tot mai greu imi era...

Trec anii, si fericirea nu mai vine...

<<dupa doi ani>>

RELATAREA LUI MARY

Anii au trecut ca vantul... Nici nu mi-am dat seama... Dar un lucru se schimbase... Nu, nu, el nu si-a revenit, nici dupa atata timp... Tot asa e... Eu ma schimbasem, am devenit o persoana mai matura, intelegeam viata mai bine, dar ajunsesem sa arat intr-un mod deplorabil : cearcanele erau din ce in ce mai proieminente, parul meu devenise din ce in ce mai ciufulit din cauza trecerii cam rare pe la casa mea, eram sarula si scarbita de acel spital, acel hol, acele asistente, acei doctori, si de acel salon, dar nu eram satula de el... Voiam sa il tin langa mine mereu, era cam greu, dar reusam cat de putin mereu.
Cedam, si la fel ca mine, si el...
Dupa aproape doi ani, am renuntat... Nu mai puteam, cedasem psihic, aratam mai rau decat ma puteam simti, in fiecare zi aceeasi rutina plictisitoare si lipsita de ceva nou... Dupa atata amar de vreme am decis sa renunt... Renunt la lupta, renunt la acesta viata care se repeta la nesfarsit... Renunt, in cele din urma, la el...
Imi e greu sa fac asta, dar cedez din toate punctele de vedere.

Azi de ultima zi in care se mai poate de bataile inimii sale... Ultima zi in care ma bucur eu de ele... Stateam mai mult aruncata pe scaunul de langa el si ii priveam fata lipsita de expresie. Pieptul ii urca si cobora lent, si la fel de lent se prezentau doctorul si asistentele.

— Domnisoara, va rugam sa parasiti sala pentru ca deconectarea de la aparate sa aiba loc. imi spune bland una din asistente.

Arunc o simpla privire catre ea, imi iau genta in mana stanga, iar pe cea dreapta i-o prind pe a lui. Era rece, ca intotdeauna. Nu imi doream sa se sfarseasca asa, dar nu mai puteam suporta situatia...
Lacrimile imi stateau pe gene, dar nu curgeau, plictisite si ele de aceste jocuri ale vietii. Ii strang mana strans si ma aplec spre el dandu-i un lung sarut pe obraz, niciodata nu mi-am permis sa ii ating buzele movalii. Inainte de a pleca, ii soptesc un scurt cateva cuvinte dulci, iar apoi plec, inchizand usa dupa mine, lasand in spate doar bibaiturile aparatului...



_______________________________________________________________________

Stiu, am cam uitat sa postez la acesta carte, dar nu prea mi-au venit ideei pentru acest capitol, dar uite ca l-am terminat.
Si nu, acesta nu e ultimul capitol, mai am inca unul si apoi, oficial, am terminat si acesta carte.
Ce credeti ca se va intampla cu Jaydan? Dar cu Mary?
Va spun doar ca v-am last in suspans, chiar daca nu va dati seama prea mult acum.
Oricum, va multumesc ca mi-ati fost alaturi atata timp si va sunt recunoscatoare! ❤Si ca tot suntem la finaulul cartii, as vrea sa stiu ce parere va creat acesta carte?! Ce v-a fascinat in mod deosebit?

Glowing In The DarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum