Capitolul 2

35 4 0
                                    

M-am trezit cu o durere de cap teribila și scenele de seara trecută îmi dau târcoale prin minte. Totul e mai clar. El! Tipul de la acea masă, ma călcat pe nervi toată noaptea! A vărsat paharul de băutură pe mine și a încercat să mă bage la el în pat! Ce porc! Să-mi spună mie "pisi"!? A greșit persoana. Și ce e și mai ciudat e că mașinile noastre sunt identice, inclusiv craniul în flăcări de pe capotă e identic! Și eu care credeam că mașina mea e unică!

Ies de sub duș și mă grăbesc să ajung la sediu pentru că Dylan, șeful meu a organizat o întâlnire cu toți membri foarte importantă de la care era imposibil sa lipsești. Mă machiez simplu. Doar am folosit un anticearcăn, puțin rimel și un ruj mov cu tente de negru. Am pus pe mine o pereche de blugi negri, un maieu negru băgat în blugi care îmi scotea formele mai bine în relief și nelipsita mea geacă de piele cu ținte pe umeri și bocanci negri.

Intru în clădirea plină  ochi și îmi zăresc și cei doi prieteni Erick și Katherina prin mulțime. Ea e îmbrăcată într-o pereche de blugi negri cu geaca de piele deasupra tricoului alb mulat pe corp, părul său brunet fiind lăsat să cadă în valuri pe spate alături de Erick care are pe el o pereche tot neagră de blugi cu un tricou de aceiași culoare. Ajung în dreptul lor și îi salut apoi merg mai departe spre Dylan. Acesta mă întâmpină cu zâmbetul pe buze. Îi întorc zâmbetul apoi el începe să vorbească cu întreaga mulțime.

- Bun! Acum că Alyce a ajuns suntem toți! Încep prin a vă spune că de azi înainte alături de mine nu va fi doar Alyce, aici ca și a doua mea mână dreaptă va fi fratele meu mai mic cu 7 ani.
Zayn!
Hmm! Zayn îmi sună cunoscut...O nu, sper să nu fie cine îmi trece acum prin minte!
Acesta îl striga și apare și pentru prima dată aerul mi se pare prea puțin. Este tipul de aseară!

-Salutare tuturor! Mă bucur să mă alătur vouă!  Spune el cu nonșalanță apoi îmi spune: Mă bucur să te cunosc Alyce, nu?! De parcă ar fi prima dată când mă vezi, adaugă subconștientul meu.

- Da! Îi răspund eu cu dezgust în glas, în minte revenind secvențe din seara trecută în timp ce dă mâna cu mine.

După ce ajung acasă fac un duş apoi mă îndop cu mâncare în timp ce mă uit la un film horror de toată jena. Venirea lui Zayn în organizație ma făcut să-mi amintesc de mine acum 3 ani când m-am alăturat organizației. Pe atunci eram doar un copil mâhnit care nu știa ce înseamnă familie. Mama ma părăsit rămânând doar cu tatăl meu care sa recăsătorit însă el beia tot timpul cu noua lui soție până când ajungeau să se certe și uneori să se bată. A fost groaznic! Mereu țipete se auzeau în întreaga casă. Mereu am dus lipsa unei iubiri materne. Din această cauză am ajuns așa. O persoană căreia iubirea îi e străină și nu îi pasă de nimeni și nimic! Sunt fără sentimente! Mâinile mele sunt mânjite de sânge!  Sunt smulsă din gândurile mele de o împușcături și apoi văd că glonțul a trecut prin ușa de la intrare sfârșind într-un perete. Îmi iau pistolul și merg la etajul casei mele și văd  bărbatul care a tras cu arma parcă cunoscut, dar nu mă sfiesc și trag nimerindul fix în  inimă, mă uit în jur și nu mai văd pe nimeni. Cobor să adun mizeria din fața uşi mele, dar inima îmi stă in loc cănd văd persoana care stă lată in fața uşi mele! Zayn! Rahat!

Dark HalfUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum