S-a uitat un pic sceptică la foaie, după care a aprobat din cap şi mi-a dat foaia înapoi după ce a semnat şi ea lângă. Oh, a muşcat-o. O să stau două ore privindu-i pe ceilalţi cum joacă badminton. Sara chiar ieri fusese la doctor şi acesta îi făcuse un fel de scutire. Nu face sport timp de o lună.
Aşa că...uite-ne aici stând în fund lipite de peretele salei de sport şi privindu-i pe ceilalţi.
Parcă având o revelaţie, îi spun afectată:
- Sara?
- Da?
- Cred că am o problemă.
- Zi.
- Cred că Blake avea dreptate...cred că-mi place de Axel.
- CEEEEEEE?!
- Băi, stai jos şi taci, îi spun încet făcându-le semn celorlalţi care se uitau spre noi, că e totul bine.
- Deci tu chiar îl placi? Cum? De când? Şi de ce spui că-i o problemă?
- Da, chiar îl plac. Nu ştiu cum, pur şi simplu când mă uit prin clasă, ochii îmi cad pe el. Când cineva îi spune numele, mă uit spre locul ăla şi mă enervez dacă e o fată care l-a spus. E o problemă, pentru că nu mi s-a mai întâmplat aşa ceva. Bine...a mai fost un băiat de care "mi-a plăcut", dar nu pot să spun că e la fel. Nu la fel de puternic ca acum.
