Detalii

Capitolul 5

     

      În a patra zi, când am ridicat-o, am simţit un sentiment de intimitate. Aceasta era femeia care îmi dăruise 10 ani din viaţa ei

     În a cincea şi a şasea zi, am realizat că începusem să mă apropii din nou de ea. Nu i-am spus acest lucru lui Jane. Devenise mai uşor să o ridic pe măsură ce treceau zilele. Poate că acest antrenament mă făcuse mai puternic.

Într-o dimineaţă, încerca să aleagă cu ce să se îmbrace. A încercat câteva rochii, dar nu a găsit niciuna care să îi vină. A suspinat:” Toate rochiile imi sunt mari acum”. Atunci am realizat că slăbise atât de mult încât acesta era motivul pentru care o ridicăm mai uşor.

    Apoi mi-am dat seama… adunase atât de multă durere în inima ei. Fără să îmi dau seama, am întins mâna şi i-am mângâiat capul.

Atunci a intrat pe uşă fiul nostru şi mi-a spus că este momentul să o iau în braţe pe mami. Momentul în care o luăm în braţe pe mami devenise o parte importantă a vieţii sale.

   Soţia mea i-a făcut semn să se apropie şi l-a luat în braţe. Am luat-o în braţe şi am dus-o până în hol. Mâna ei era aşezată pe gâtul meu uşor şi natural. Eu am ţinut-o strâns în braţe. Exact ca în ziua nunţii noastre.

    Mă întrista că slăbise atât de mult. În ultima zi, când am ridicat-o în braţe nu am putut să fac niciun pas. Fiul nostru plecase deja la şcoală. Am ţinut-o strâns şi i-am zis că nu observasem până acum că viaţa noastră ducea lipsă de momente de intimitate.

      Am plecat spre birou, am ieşit din maşină fără să o încui. Îmi era teamă că dacă mai întârzii un minut o să mă răzgândesc. Am urcat scările. Jane mi-a deschis uşa şi i-am spus: “Îmi pare rău, nu mai vreau să divorţez”.