Mi otra mitad

Dedicații

-Eşti plină de surprize, fată delivery!
-Iar seara e departe de a se termina, băiat fragă! 
-Serios?
-Aşteaptă şi o să vezi! Hai să mergem să luăm ceva de băut, ce zici?
Ne îndreptăm spre bar şi ne luăm fiecare câte un suc. Toată lumea părea că se simte bine: Jim, Jam şi Ramiro stăteau într-un colț discutând despre o nouă coregrafie pe care voiau sa o prezinte la noul Open care urma să aibă loc în curând, Nico şi Pedro se amuzau făcând-o pe dj-ii , Nina şi Gaston discutau la o masă liniștiți, probabil despre o carte, iar Ambar râdea cu prietenele ei care încercau să filmeze ceva pentru vlogul lor.
-Toată lumea pare să se distreze, nu? întreabă Matteo.
-Aşa pare, îi zâmbesc. Tu?
-Nu ai idee cât de bine mă simt că suntem toți aici! Mă bucur că ai putut să îi convingi pe toți să vină, chiar şi pe Ambar. Chiar! Cum ai reuşit asta, fată delivery? râzând.
-Asta va trebui să rămână secretul meu, băiat fragă.
-Hmm... foarte bine! zâmbind. Şi... (făcând o pauză, uşor nesigur)
-Continuă.
-Simon?
-De unde ştii că am vorbit şi cu el?
-Haide Luna... te cunosc...
-Ei bine, a fost destul de clar că nu vrea să aibă nimic de a face cu asta. De ce întrebi?
-(oftând) Pentru că a fost până la urmă prietenul tău cel mai bun. Câteodată mă gândesc că eu sunt cel care v-a separat şi a stat în calea prieteniei voastre şi dacă nu eram eu...
-Matteo! Shh! Nu spune asta, bine? Te rog... M-am îndragostit de cineva special si a fost decizia lui de a nu respecta asta şi de a face orice a putut ca să ma despartă de cel de care mă îndrăgostisem. Ce fel de cel mai bun prieten face asta? A fost egoist şi nepoliticos şi totuşi eu l-am iertat. Însă el a fost cel care a decis sa încheie legăturile cu mine.
-Te iubesc.
Şi cu asta mă sărută fară să îmi mai lase timp să răspund. Mă sărută cu aşa pasiune încât mi se înmoaie picioarele abia putând să mai stau în picioare.
-Ador când faci asta, îi zâmbesc.
-Ştiu, râzând.
-Scuză-mă puțin, am nevoie la baie.
Mă îndrept spre baie, asigurându-mă că mă vede şi apoi merg în spatele scenei. Deodată luminile se sting. Încet scena devine luminată cu mine în centrul ei. Îl văd pe Matteo nedumerit.
-Dragilor, vă mulțumesc că m-ați ajutat să organizez această seară şi mai mult, vă mulțumesc că sunteți aici. Vă mulțumesc că sunteți pur şi simplu voi, nişte prieteni buni, deosebiți... adevărați (Toată lumea aplaudă). Acum aş vrea să anunț că o să cânt un cântec care... e foarte special pentru mine... Este vorba despre a accepta faptul că iubeşti şi că eşti iubit şi a îmbrățişa sentimentul. L-am compus cu o persoană importantă în viața mea... Matteo? Ai vrea să-l cânți cu mine?
Toată lumea întoarce capul la Matteo care era pur şi simplu uimit. Mulțimea îl încurajează în timp ce acesta se îndrepta spre scenă. Când ajunge lângă mine îmi şopteşte "Vei plăti mai târziu" făcând ca mici fiori să mi se strecoare pe şira spinării.

Toată lumea aplaudă furtunos.
-Bravo! Ați fost incredibili! exclamă Nina.
-Foarte bine, prietene, foarte bine! urmă Gaston.
-Mulțumim! spuse Matteo. Ne scuzați puțin.
Matteo mă conduce spre vestiare.
-Ce e? îl întreb. Eşti supărat?
-Supărat? Nu! Sunt doar uimit. Nu credeam că ai face una ca asta...
-(luându-i fața în mâini) Asta-i pentru că nu m-ai lăsat să răspund mai devreme. Te iubesc.
Şi îl sărut tandru.
-Hai să mergem undeva, spuse.
-Unde?
-Să luăm pizza aceea pe care mereu ai vrut sa o încerci dar nu ai avut ocazia , râzând.
-Dar...? Chiar acum? Ce vor crede ceilalți dacă vom pleca fix de la petrecerea pe care eu am organizat-o pentru tine?
-Vor fi bine, fată delivery. Ai încredere în mine?
-Bineînțeles că da.
-Atunci hai să mergem.
Şi aşa am mers la pizzeria favorită a lui Matteo, bineînțeles cu specific italian:
-Bună seara, am spus. Am dori să comandăm o pizza cu numărul 3 şi una cu numărul 7.
-Vor veni imediat, spuse casierul. Așezați-vă la o masă.
Aleg o masă într-un colț puțin mai retrasă.
-Ai văzut cum se uita la tine? întreabă supărat Matteo.
-Despre ce vorbeşti?
-Mai avea puțin şi sărea pe tine.
-Eşti cumva gelos, băiatule fragă? răzând.
-Nu. Doar că nu îmi place când cineva se uită aşa la tine.
-Stai liniștit, îi zâmbesc.
-O să îmi fie atât de dor de tine... (trecându-şi degetele prin părul meu) Nu ai idee cât de greu îmi e să te las aici...
-Shh... Nu vreau să mă gândesc la asta acum.
-Ai dreptate.
-Iată comanda dumneavoastră.
-Mulțumim, am spus.
După ce am mâncat pizza, care chiar a fost bună, Matteo m-a condus acasă.
-Ne vedem mâine, fată delivery?
-Normal că da. Vreau să petrecem împreună ultima ta zi aici.
-Îți mulțumesc pentru această seară minunată. Te iubesc.
-Şi eu te iubesc, sărutându-l uşor. Noapte bună.
-Somn uşor, iubito.