Mi otra mitad

Surprize şi confesiuni

Nu pot să cred că am primit mesaj de la Simon! Scria aşa: "Îmi pare rău că nu ți-am răspuns la mesaje şi nu ți-am returnat apelurile dar am lucrat foarte mult perioada aceasta. Nu îți face griji, nu va mai fi aşa de acum."
Îi spun: "Să mă suni când poți! Îmi e dor de tine!"
O sun pe Nina şi îi povestesc.
-Oare ce vrea să spună prin "nu va mai fi aşa de acum"?
-Nu ştiu, Nina... sper că e bine... Apropo, cânți foarte bine! Ți-ai făcut griji degeaba.
-Ei, nici chiar aşa. Sunt norocoasă cu Gaston. El vede tot ce e mai bun din mine.
-Aşa e. Şi eu sunt norocoasă cu Matteo... nu ştiu ce m-aş face fără el...
-Hai la culcare! Mâine ai o zi mare. Somn ușor, Luna!
-Noapte bună, Nina!

*A doua zi*
Pentru că era ziua concursului, toți cei care participau erau scutiți de şcoală, ceea ce mă bucura enorm. Ştiți doar cât îmi place la şcoală.
-Bună, iubito! De ce eşti aşa fericită? mă întreabă Matteo râzând.
-Nu avem şcoalăăă!!!
-A... şi eu care credeam că te bucuri că ma vezi pe mine, râzând.
-Sigur că mă bucur! Vino aici!
Îl iau în brațe şi îl sărut pe obraz.
-Am vorbit cu Simon în sfârşit. Mi-a trimis un mesaj aseară.
-Ți-a spus de ce te-a ignorat? ridicând din sprâncene.
-A spus că a lucrat mult în perioada aceasta şi să nu îmi fac griji că nu va mai fi aşa.
-Ce vrea să însemne asta?
-Nu ştiu. Acum lasă... Să ne concentrăm pe competiție. Mă duc să mă pregătesc... Ne vedem după.
-Bine.

*După*
-Wow! Arăți incredibil! exclamă Matteo.
-Şi tu arăți foarte bine, băiat fragă, am râs.
-Cum te simți?
-Am emoții... dar sper că va fi bine. Când intrăm noi?
-Suntem ultimii.
-Atunci o să fiu stresată pentru mult timp...
-Nu te mai gândi la asta. Ştiu un exercițiu bun ca să te facă să te relaxezi puțin. Închide ochii.
Mă ia de mână.
-Acum... concentrează-te pe vocea mea şi nimic altceva. Imaginează-ți ce te face cel mai fericită şi lasă sentimentul să te cuprindă. Lasă-te purtată de val, nu te împotrivi.
Funcționa. Nu mai simțeam decât o fericire crescândă în mine... un sentiment de încredere în sine... M-am lăsat condusă de vocea lui caldă spre linişte. Am deschis ochii.
-Deci?
-Matteo... mă simt foarte bine acum. Îți mulțumesc! Tu cum de eşti mereu calm? Nu te-am văzut niciodată agitat sau emoționat.
-Singurul lucru care mă face emoționat eşti tu, fată delivery.
Îi iau fața în mâini şi îl sărut puternic. Nu pot să cred că am un aşa efect asupra lui.
Am petrecut timpul rămas până la intrarea noastră în brațele celuilalt. Uitasem de competiție... uitasem de şcoală... chiar și de Ambar... numai de el nu. Mă simțeam liberă în prezența lui, eram eu cea îndrăgostită până peste cap de băiatul fragă, băiatul visurilor mele.
În sfârşit a venit şi rândul nostru.
-Hai să strălucim, iubito!
-Haide! am râs.

*Backstage*
-Am fost uimitori! exclamă Matteo.
-Ştiu!
-Ți-a plăcut finalul meu, fată delivery?
-Da... deşi am fost puțin stânjenită... erau mulți oameni acolo, inclusiv Simon! Nu pot să cred că a venit!
-Am vrut să ştie toată lumea că eşti a mea şi că nimeni nu poate să ne despartă.
Mă ridică în brațe cu putere şi apoi mă sărută pe frunte.
-Te superi dacă mă duc să-l caut pe Simon? Nu va dura mult...
-Ok, dar să nu întârzii. În curând vor anunța cine e câştigătorul şi vreau să defilez cu tine când luăm trofeul!
-Eşti pur şi simplu in-cre-di-bil! am râs.

**
-Simon? Simon? Aici erai!
-Luna!
Sărim în brațele celuilalt. Nu puteam să cred! Era chiar el!
-Simon, ce faci aici?
-Păi... m-am mutat aici. De asta ți-am spus că am lucrat mult; ca să pot să vin să stau aici cu tine! Felicitări pentru mai devreme... spuse cu un zâmbet trist.
-Nu pot să cred! Eşti un foarte bun prieten!
-Băiatul care te-a sărutat... eşti cu el?
-Da...
-Iubito, aici erai! Urmează să anunțe câştigătorii!
Matteo era în spatele meu.
-Bună... eu sunt Simon!
-Bună. Matteo Balsano. Haide nu putem întârzia!
-Da... ne vedem mai târziu, Simon!
-Pa... Luna...

*Pe pistă*
-Am avut parte astăzi de un spectacol pe cinste! Toate perechile au fost la înălțime însă numai una poate fi câştigătoare! spuse prezentatorul.
Îl țineam strâns de mână pe Matteo. Nu cred că îl durea căci era distras de prezentator.
-Şi câştigătorii sunt... LUNA ŞI MATTEO!
Aplauzele curgeau neîncetat. Am sărit amândoi de bucurie în sus, ne îmbrățisăm şi îl sărut de față cu toți. Nu îmi mai păsa de nimeni.
După, ne-am dus la petrecerea de după să sărbatorim cu toate perechile.
-Luna! Luna! Felicitări, draga mea! sări Nina la gâtul meu.
-Bravo prietene! adăugă şi Gaston.
-Mulțumim mult! spuse Matteo.
-Felicitări!
Era Simon.
-Mulțumim, Simon! i-am spus.
-Luna, pot să vorbesc cu tine?
Matteo se uită urât la el dar îmi face semn că e în regulă.
-Mă întorc repede, promit! îl sărut pe obraz.

*Undeva unde nu era nimeni*
-Spune Simon. Ce voiai să îmi spui?
-Luna... adevăratul motiv pentru care sunt aici e pentru că... Sunt îndrăgostit de tine, Luna! Te iubesc! Nu vreau să renunț la tine.
-CE?!
-Nu îmi spune că nu simți şi tu ceva pentru mine...
-Simon... eu... te iubesc... dar doar ca pe un prieten şi nu...
N-am mai putut să spun nimic. Buzele lui Simon erau peste ale mele. Era rece... nu simțeam nimic. Nu se compara cu Matteo...
Mă retrag peste căteva secunde.
-Ce faci?!
-Eu... credeam...
-Trebuie să plec!

*Ambar*
-Asta e perfect fetelor! Ați filmat tot, da?
-Dăp! în cor fetele.
-Şi nu uitați să-l editați şi să i-l trimiteți lui Matteo. Nici nu mai trebuie să fac ce plănuisem. Asta e mult mai bun. Şi asta e doar începutul... Simon nici nu are idee că o să facă totul pentru mine.

*Luna*
Am fugit cât de departe am putut. Cum putea să facă una ca asta? Să vină aici pentru că e îndrăgostit de mine? Dar eu nu simt acelaşi lucru pentru el... Defapt... Simt... dar nu pentru el... O Doamne! Îl iubesc pe Matteo! Trebuie să îl găsesc pe Matteo! Trebuie să-i spun!

HEII! CE PĂRERE AVEȚI DESPRE VENIREA NEAŞTEPTATĂ A LUI SIMON ŞI CONFESIUNEA LUNEI? VĂ AŞTEPT ÎN COMENTARII! 💋❤