LEGO NINJAGO - Ninja Aerului ( Volumul 1 - Inceputul )

Capitolul 2

Din capitolul anterior

Lloyd se ridica de la masa ingandurat si se întoarce catre ea. Seraphine il privea blând, putin surprinsa, apoi expresie ei redeveni normala. Sigur voia sa-si ia la revedere.

Lloyd:Seraphine, mai ai ceva de facut?

Seraphine:Nu, de ce? Raspunse brusc, prea brusc. Nu trebuia sa-i spuna direct. "Oare ce pune la cale?", se întreba ea.

Lloyd:Ai vrea sa vi cu noi pe Recompensa?

Seraphine:Ce? il privea socata din mai multe motive. El tocmai ii sugerase sa meargă cu ei, iar ea nu numai ca nu stia ce sa raspunda. Nu avea habar ce e Recompensa.

¤¤¤

Lloyd:Daca vrei, bineinteles. Ma gandeam sa nu te lăsăm asa cu ochii in soare. Privirea lui ii dădea încrederea necesara sa accepte, dar ii era greu sa se lase purtata de ei in locuri total necunscute.

Seraphine:Eu... nu vreau sa deranjez. O scuza potrivita pentru acea situatie. Poate asa ninja isi vor da seama ca nu e tocmai normal sa pleci la distracție si sa te întorci cu o fata. Aruncând o privire mai atenta asupra situației, in locul ei putea fi orice alta fata. Se poate ca ei sa mai fi facut asta.

Lloyd:Nu deranjezi, nu-i asa, băieți? In plus, Nyei cred ca i-ar prinde bine compania unei fete.

Nya:E o idee buna. Nu avem nici o misiune momentan, deci suntem disponibili.

Zane:Nu vad nimic rău in asta.

Jay:Presupun ca prietena ta adorabila poate petrece putin timp cu noi.

Cole:Nu e o idee rea atata timp cat tu ti distanta fata de ea.

Jay:Ce vrei sa spui?

Cole:Ce ai auzit,logic.

Kai:Daca chiar vrea sa petreacă timp cu cei mai puternici ninja, presupun ca putem face o excepție. Insa doar pentru ea. Altfel Wu nu va avea mila.

Seraphine facu ochii mari, privindu-i spatele lui Kai care vorbise cu o urma de spaima in voce. Insa nu era pe atât de surprinsă de frica unui ninja pe cat era de surprinsă de faptul ca recunoștea acel nume. Nu stia unde auzise de Wu, i se părea teribil de cunoscut, nu era un dusman mai mult ca sigur, astfel ca nu mai avea alte explicații. Repetă numele in minte, sperând ca-si va putea aminti ceva, orice legat de acest mister. O imagine ii aparu in minte, o figura stearsă, apoi totul disparu ca învăluit in ceață, resimtind imediat dupa accea o durere surda de cap. Aceasta ii provoca o amețeala scurtă, pierzând câteva clipe legătură cu mediul extern. Reveni la o condiție cat de cat normala, cel putin suficient încât sa nu dea de banuit, desi durerea insuportabilă mai aparea ca un ecou a ceea ce a fost.

Lloyd:Sa mergem! Vin-o, Seraphine!

Lloyd a luat-o pe mica aventuriera de mana si au plecat cu toții spre Recompensa- "Orice- o fi aia", se gândi ea. Pe tot parcursul drumului, ea deveni invizibila aproape pentru toti cu exceptia lui Lloyd care, desi arata ingandurat, mai arunca cate o privire fugara catre ea de parca ar fi vrut sa se asigure ca e bine, chiar daca nu avea cum sa fie alt fel din moment ce el inca o ținea strâns de încheietura maini. 

Ceva era in neregulă la fata aceea. Nu in neregulă, ci diferit. O simțea inca din momentul in care se privisera in ochi pentru prima data. Nu era atitudinea, desi nu putea nega ca Seraphine este posesoarea unui curaj veritabil. In ciuda faptului ca el a fost cel ce i-a propus sa vina cu ei, gandindu-se mai bine,  recunoscu faptul ca a fost destul de îndrăzneț din partea lui. Nu stia nimic despre ei. Daca ar fi avut habar cine erau ninja, nu era lucru de mirare sa-i urmeze orbeste. Asa circumstanțele erau destul de dubioase: esti intr-o situatie delicata cand, de nicăieri, apare salvatorul tau exact la momentul potrivit, te scoate din probleme, isi face cunostinta cu prietenii sai mai mult decat neobisnuiti ca mai apoi sa te invite sa petreci timp cu ei intr-un loc care, apropo, habar nu aveai unde se afla si ce este, fiind numit in mod misterios "Recompensa". Lasand la o parte curajul, Lloyd era sigur ca are ceva aparte. De fiecare data cand o privea, ii transmitea o stare de siguranta, avea mai multa incredere in el si in puterile sale, motiv pentru care a incercat sa o faca pe eroul care este deja in calitate de ninja verde. In mintea lui aparu imaginea unei puzzle, lucru care i se intampla de fiecare data cand se confruntă cu un lucru necunoscut. Seraphine era o piesa care-si putea gasi un loc in jocul sau. Mai mult decat atât, stia in sinea lui ca este o piesa importanta, desi nu-si putea da seama de asta in acel moment. De un lucru, insa, era sigur: avea incredere in ea, incredere deplina, desi nu se cunosteau de prea mult timp si nici nu a facut ceva care sa fie catalogat ca gest de castigare a încrederii.