Nu credeam că o să postez povestea așa repede, când nici măcar nu am terminat ce aveam de terminat. Ideea este că trebuia să încep să scriu, chiar dacă o să fie un dezastru (nenatural, pentru că este S.F), ca să scap de toate imaginile din capul meu, care au legătura cu această poveste.
A trecut foarte mult timp, de când mă plimbam pe străzile Atenei, gândindumă la Eclipsa ce urma să o văd, pentru prima oară în viața mea, iar de atunci povestea a treuct prin nenumărate modificări. Nu a rămas deloc așa cum mă gândeam în acea seara, și nu cred că o să rămână de acum (trebuie să-i dau dreptate lui FeedbackHunter).
Deci, să spun ce vreau să fac cu această „parte”? Vreau să fie partea care o să-mi golească creierul de toate imaginile care nu vor să iasă din el. Să fie partea care o să fie mai bună decât anterioară, și partea care va fi mai slabă decât următoarea.
Povestea o să fie despre cum Claudiu, vârcolacul, o să se antreneze, fără să știe ce s-a întâmplat cu el, după ce s-a trezit dintr-un somn adânc. Nu caută raspunsuri, dar într-o zi o să le găsească, când descoperă ceva ce o să-l facă să se răzbune, și să termine treaba care a lăsat-o neterminată.
Nu știu câți o vor citii, dar eu o să continuii să scriu, pentru m-am atașat prea mult de imaginile din capul meu.
CITEȘTI
Plenilunium - Irasίnas (Blestemul)
LobisomemDupă ce Katherine află mai multe despre trecutul Vrăjitoarelor care l-au reînviat pe Claudiu, și află că undeva trebuie să se termine istoria lor, începe să-l antreneze pe Claudiu, să-l învețe să lupte, pentru bătălia care urmează să schimbe lumea s...
