Capitolul 2

39 8 4
                                    

După ceva timp de căutat,îmi găsesc presupusa casă.

-Si eu care credeam că te vei pierde,ești mult mai inteligenta decât mi-am imaginat.

Aud o voce neclară in spatele meu. Mă întorc ,ușor speriată, pentru a vedea cine ma tachinează.

Mă opresc brusc când il vad pe "Salvatorul" meu,stand aproape de mine. Il privesc pentru câteva secunde dupa care îi spun:

-Cum de ești aici? Mă urmărești?

-Nu! Am vrut sa ii stiu numele fetei pe care am slvat-o,spune el râzând. Plus că stau la două case distanță de tine.

Îmi face semn cu degetul,pentru a privi unde se afla locuință sa.

Arunc o privire rapidă ,după care mă întorc că sa îmi deschis ușa.

-Nu ai de gând să îmi spui numele tau,nu?

Mă opresc din a descuia ușa, preț pentru câteva secunde, după care îi răspund:

-Nu e nevoie să îmi știi numele,cred că poți trăi și fără asta,spun eu rece.

-Hmm,se pare că ești cam arțăgoasă,spune el nedispărând-ui zâmbetul de pe fata.

-Da,sunt!spun eu calmă.

-Poate o sa ai nevoie de ajutorul meu vreodată,spune el în timp ce îmi întinde o carte de credit.

O iau doar pentru a mă lasă în pace. Nu am de gând să o păstrez ,așa că o voi arunca de îndată ce intru in casă.

Îi arunc o privire în semn de "mulțumire". Vad cum pleacă spre locul unde se afla o masina neagră ,ce probabil este foarte scumpă.

Intru in casă ,in bucătărie, unde îmi așez cutia și mă uit peste cartea de credit.

"Klaus Blue? O fii el rău,da' îi frumușel tare" .

Mă uit în cutie ca sa vad ce mai este înăuntrul ei. Găsesc un plic,o foaie pe care scrie unde as putea sa ma angajez și niște acte de identitate ce par a fi ale mele.

Intru in dormitor pentru a mă odihni.

Mă trezesc a doua a zi, dimineața, in jurul orei 7:30 și mă duc în baie că sa fac un duș.

După ce apa îmi clătește spuma de pe corp,mă acopăr cu un prosop negru,ce se afla deja in baie.

Mă duc în dormitor ,pentru a mă îmbraca cu niste haine . Am de gând să mă duc la un magazin, sa iau ceva de mâncare. Constat că nu am cu ce face cumpărături,așa că mă uit in cutia pe care am primit-o ieri.

Găsesc plicul alb,și il deschid. Înăuntrul lui găsesc un card ,ce ar trebui să mă ajute să cumpăr de mâncare.

Ies din casa și închid ușa în urma mea. Merg înainte și observ casa lui Klaus ,unde se aflau doi bărbați înalți și bine făcuți.

Ușa se deschide ,iar el iese din casă fumând o țigară , înconjurat de alți doi bărbați bine făcuți.

Mă întorc pentru a nu mă observa și merg cât de repede pot. Dar se pare că ghinionul mă urmărește chiar și aici, in așa zisul "Rai".

Mă strigă de câteva ori ,dar nu il bag in seama și îmi continui drumul. Surprinzător este că îmi știe numele.

"Il place sa se intereseze. Ăsta da băiat"

Se urcă în mașină și îmi blochează calea,astfel încât să nu mai pot continua drumul.

Pincess Of HellUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum