Toată seara Teju simți cum ceva se rupe din ea, imediat cum pleca simți că i se face dor de cei doi copii, însă în nici un caz nu avea sa își calce pe mândrie și să se reintorca la acel loc de muncă.
Dimineață observă câteva apeluri pierdute de la Xenia și un număr necunoscut, insă hotărî să nu sune înapoi. Nu mai avea nici o legătură cu acea familie si speră ca și ei să înțeleagă asta.
Se ridică din patul moale și pleca spre bucătărie pentru a pregăti ceva de mâncare. Când intră îi găsi pe Caleb și White mâncând și vorbind de zor.
- Uite cine s-a trezit. Cum ai dormit?
- Destul de bine, însă de ce ești aici și nu dormind? Azi nu pleci la club?
- De fapt nu mai lucrez acolo.
- Poftim?
- Pai, cat timp ai fost in coma ei bine mi-am schimbat locul de munca, iar acum lucrez împreună cu Caleb. Așa că mănâncă, iar noi plecam.
Fata își dădu ochii peste cap cand văzu că o tratează ca pe un copil, însa se așeză și începu să mănânce. Când cei doi au terminat, s-au ridicat și ambii i-au plasat fetei cate un sărut grijuliu pe frunte, iar ea zambi multumita ca un copil.
Un pic mai târziu auzi soneria. Privi la ceas și observa că e abia ora unsprezece, iar cei doi stăteau pana seara, însă dădu din umeri și deschise ușa. Când îl văzu pe Malakai in dori sa o închidă, însă acesta o opri.
- Ce cauti aici?
- Pai am venit să îți spun ca...
Ea il opri printr-un gest si se rasti la el nervoasa:
- Ce naiba? Ai venit din nou să mă mai arunci cu banii sau sa ma bruschezi ca o bruta?
La auzul acelor acuzatii Malakai se bloca o clipa apoi totusi ii raspunse:
- Nu, de fapt am venit să îți spun ca, eu, ei bine...
- Ce tu? Ieri vorbeai extrem de mult, iar acum ce?
- Uite, îmi pare rău da?
Teju simți cum inima îi salta de fericire insa isi retinu zambetul, pana ce Kara și Blake au sărit pe ea la propriu. Uimirea de pe fata ei era de nedescris, iar apoi o văzu pe Sammy care aparu și ea parcă de nicăieri.
- Deci, dacă acest idiot și-a cerut scuze, poți reveni la lucru?
- Îmi pare rău, însă nu revin.
- Ce? Dar, Tej, noi te iubim și vrem sa ai grija de noi.
Fata privi cei doi îngeri care o rugau din priviri, însă nu dorea să accepte. Le mângâie celor doi obrajii și vorbi:
- Copii, eu tot va iubesc însă nu pot sa revin.
- De ce?- De aia. Sunteți mici și nu veți înțelege.
Lacrimile au început să curgă din ochii celor doi, iar Malakai privea scenă socat. Așa că o prinse brutal de braț și o întoarse cu fața spre el.
- Asculta atent, eu nu îmi cer scuze de la oricine, așa că acceptă odată!
Țipătul lui o făcu să tresară și să tremure, iar apoi un sunet puternic de lovitura se auzi. Teju ridică privirea și rămase soacata să vadă cum Sammy îl lovi pe Malakai.
- Ce naiba, surioara? Mă lovești din cauza acestei dădace?
- Dădacă? La naiba, Kai, mi-e rușine uneori că ești fratele meu. Cum poți să te porti că o bruta cu o fata?
În timp ce cei doi se certau, nimeni nu observă copii care erau mai mult decât speriați. Așa că Teju se apropie de ei și îi luă intr-o îmbrățișare.
- Ce e cu voi?
- Toate astea se întâmplă din cauza noastră?
- Îngerașilor, uneori adulții se mai cearta, iar voi nu sunteți vinovați. De fapt sunteți cei mai dulci copii din lume.
Cei doi au zâmbit, iar fata le plasa care un sărut pe frunte. Îi iubea extrem de mult pe cei doi și nu ar dori sa îi părăsească niciodată.
- Tej, nu vrei sa mai fii dădacă noastră?
- Dacă mă roagă astfel de îngerași credeți că voi refuza?
Copii au început să zâmbească fericiți la fel și Sammy care era mai fericita decât ei. Avea să aibă o prietena. Una care nu se topește după fratele ei. Așa că o luă în brațe.
- Mă bucur că ai acceptat.
Teju era socata de reacția ei, însă acceptă fericita acea îmbrățișare. Ca mai apoi să vadă privirea rece a lui Malakai. Simțea cum ii înghite în sec la vederea lui, mai ales știind că el îi va face lucrul mai greu decât era deja.
- Ne poate explica și noua cineva ce se întâmplă aici?
Toți s-au intors spre cel care vorbi, iar fata privi cum Caleb și White intra in casa.
Imediat cum trecu pe lângă Malakai White il lovi neintenționat in umar, iar Caleb îi aruncă o privire plină de ură.
- Caleb, White, ei bine mă întorc la muncă, din nou, iar cei doi îngerași de acolo sunt copii de care am grija, iar ea e matusa lor, Sammy.
Cei doi au salutat-o, iar o roșeață contura obrajii fetei la vederea lui White, ceea ce fu foarte vizibil și o făcu pe Tej sa scoată un chicot.
- Bine, deci dacă tot sunteți aici, ce ați spune daca ați rămâne la prânz?
Sammy imediat accepta, pe când Malakai doar îi privi urat.
- Nu am de gând să mănânc cu astfel de oameni la masa.
La auzul acelor cuvinte Caleb dori să-l lovească, însă Teju fu mai rapidă și îl opri.
- Asculta atent, dacă ai vreo problema, sa stii ca nimeni nu te tine aici si cred că știi unde e usa.
- Dacă cei trei doresc sa stea la masa eu nu am nimic împotriva, însă eu nu sta alturi de voi.
Ea doar se întoarse și le făcu celorlalți semn să o urmeze în bucătărie. Puse masa si ii lasă pe toți să mănânce în liniște, pe când ea pleca să vadă unde e Malakai. Nu dădu de el nicăieri, așa că pleca spre camera sa unde îl găsi întins pe pat cu o poza in mana.
- Știi când erai mica erai cu mult mai drăguță decât acum.
- Poftim?
- Nimic.
El se ridică și se apropie de ea. Fata incepu sa tremure din nou și rămase în același loc fara a putea face vreun pas. El doar o privi și îi luă mâna în a lui. Observă încheietura care era de o culare vineție și înțelegea că aceea era doar vina lui. Așa că mângâie locul ca mai apoi să ii duca mana la buze și să plaseze câteva saruturi.
- Tej, unde e trusa de prim ajutor?
- In baie.
El se depărtează, iar ea încă rămase acolo un pic împietrită și nedumerită de cele întâmplate, ca mai apoi sa sa il vadă pe Malakai cum se întoarce cu o alifie. Ii luă din nou mâna în a lui și începu să îi depună alifia în jurul încheieturii, pe când ea încă nu putea înțelege acea schimbare bruscă. Acum o zi era gata să o dea afara, iar acum îi tratează rănile provocate tot de el.
- Nu uita sa te dai in fiecare seara cu aceasta alifie. Da?
- Malakai, ce e cu tine? Ești bine?
- Foarte bine.
Spune în timp ce o trage la pieptul și îi plasează un scurt sărut pe frunte.