" Sigur. Voi avea încredere în tine!" Spun zambind si punandu-ma incet pe pat cu un picior sub mine si cu fata spre brunetul ce acum se uita la mine cu o spranceana ridicata si sunt sigura ca deja coace o replica acida pe care sa mi-o arunce in fata
" Chiar mă întrebam când vei spune ceva sarcastic. "
" Si eu ma intrebam cand vei spune ceva ce are un grad de stupizenie foarte ridicat!"
" Ti se pare prostesc ca iti cer sa ai incredere in mine?" Spune el si lasa cartea de o parte puandu si mainile sub cap si uitandu-se la mine in amanunt
"Normal! Ti-ai omorat fratele, sange din sangele tau. Nu stiu cum poti fi atat de crud. Nu imi vine sa cred ca am putut sa te plac!" Spun eu nervoasa aducandu-mi aminte de moartea lui Chris
"Vezi tu, Lara, cand te mananca trebuie sa te scarpini si pe Chris l-a mancat si eu l-am scarpinat. Nu stiu ce e asa de neinteles!"
"De neinteles este faptul ca tu imi ceri sa am incredere in tine! Niciodata nu o sa mai am! Sa iti intre asta bine in cap! " tip, acum fiind in picioare si rastindu-ma la el. In doua secunde apare in fata mea fixandu-si mana dreapta pe ceafa mea si prinzandu-mi putin par in mana
"Nu! Deci daca ma mai constrangi o singura data.."
"Ce o sa faci? Esti un simplu om care pentru mine nu inseamna nimic! Daca as vrea acum te-as omora si nimeni nu va sti ca ai trait vreodata pe aceasta planeta." Spune el serios si strangand din ce in ce mai tare parul
"Si de ce nu o faci?" Ii marai eu in fata
" Am spus <<daca as vrea>> " imi sopteste aproape de buze dupa care face un pas in spate si dispare in viteza
Dupa ce a plecat am fost rascolita total.. De ceva timp viata mea e o incurcatura totala. La inceput mi-a placut Alex, dupa care a aparut Chris pe care il consideram doar un prieten si apoi Dylan, dupa care minciunile au luat o intorsatura totala, apoi am avut o relatie cu Chris si as minti daca as spune ca nu a fost una frumoasa, dar cu multe dezavantaje. Adevarul este ca mereu l-am placut pe Dylan si cred ca mereu o voi face, doar ca nu as putea sa ii spun asta, nu mai are rost. Are o iubita perfecta si cine sunt eu sa ma bag intre ei? Si colac peste pupaza, este si cea mai buna prietena a mea.
~ ZIUA URMATOARE
Nu am dormit mai deloc! Urasc momentele astea. Mereu apar si cand apar e greu sa le fac sa dispara.. Adica cu ce te pot ajuta sentimentele astea in viata de zi cu zi? Te hranesc? Nu. Iti dau de baut? Nu. In concluzie, sunt inutile
Cu tot ganditul meu m-am si imbracat si m-am si aranjat. Era o zi ploioasa, innorata, trista, asa ca m-am imbracat cu o pereche neagra de blugi prea mult folositi oe care i-am suflecat jos si o camasa albastru inschis cu un pulover negru larg pe deasupra asortand tinuta cu un machiaj simplu si niste ghete de bicker.
" Buna, Alex!" Spun cand ies din apartament vazandu-l si pe el in dreptul usii
" Nu imi vine sa cred, Lara. Te-ai decis sa mai bagi si tu fiintele neimportante ale pamantului in seama?" Spune el cu ochii mijiti si batand lent din palme
" Haideee, Alex. Ieri am avut o zi asa de nasoala, plus ca incompetentul ala de Dylan m-a constrans sa nu vorbesc cu nimeni in drumul meu spre casa. Chiar crezi ca nu vorbeam cu tine daca era asa?" Ma milogesc eu ca un copil luandu-l de mana si pornind spre iesire
" Ce? Dylan? Am crezut ca ai terminat-o cu el.." spune el incet
" Asa am crezut si eu, dar se pare ca domnul << Am prea multi muschi si sunt cea mai periculoasa creatura de pe aceasta planeta>> s-a decis sa schimbe acest lucru. Asculta si tu: vrea sa am incredere in el!" Spun si dupa intru in masina impreuna cu Alex care ma asculta cu atentie
" Si tu ce i-ai spus?"
" Tu ce crezi?"
" Lara, esti cea mai imprevizibila persoana pe care o cunosc. De unde sa stiu eu ce ai putea sa ii raspunzi lui Dylan la cererea lui de a avea incredere in el?!" Tipa la mine si sunt socata si totodata amuzata
" I-am spus ca nu! Evident!"
" Cred ca ar trebui totusi sa ii dai inca o sansa.."
" O sansa sa ce? Sa fim prieteni? Eu nu pot fi prietena cu el!" Spun si ma uit abatuta pe geam caci ne apropiam de scoala
" De ce pentru ca inca il iubesti?" Spune si ma intorc imediat cu fata la el dand peste un Alex care zambea strengareste si ridica din sprancene la mine.
" De ce ai crede ca il iubesc? Nici macar nu e vorba despre asta!" Tip agitata incercand sa ies din rahat si sperand ca Alex, din moment ce am ajuns in parcare, se va da jos si va uita, dar nu, el doar isi da centura jos si se aseaja mai bine cu fata la mine incepand:
" Lara, tu il iubesti pe Dylan, stiu asta. Toti stim asta, insclusiv el.."
" Ce? Cum de voi stiti si eu nu?"
" Papusa, se numesc ochi! Daca te-ai vedea si tu cum te uiti la el nu ai mai spune asta" imi spune si iese din masina lasandu-ma acolo cu gura cascata. Nu imi vine sa cred ca Dylan si-a dat seama ca il iubesc.. si Selynne? Oo, Doamne
" Vrei sa ramai aici toata ziua?" Spune el aplecandu-se repede
" Chiar as vrea.." spun fara chef si ies din masina. Ce mai am de pierdut?
Cand cobor dau fix de persoana pe care nu voiam sa o vad, Dylan. Langa el era si Selynne la care ma duc sa o iau in brate si sa o pup aruncandu-i o privire scurta si lui Dylan care ma privea .. intr-un mod ciudat.
"Hai, mergem la ore?" Intreaba Alex dupa ce isi arunca tigara din cate trasese doar un fum, maxim doua
"Sa mergem!" Spune Dylan luand-o pe Selynne de gat si trecand pe langa mine spre intrare
" Alex?" Intreb eu confuza
"Haha, Lara, e o poveste destul de amuzanta. Stii, Dylan era la liceul ala, Boston.. si acum nu mai e. " spune el mascarindu-se la mine. Sper sa nu imi spuna ceea ce nu vreau sa aud..
"E cu noi in liceu..!" Continua el " Nu ma bate ca nu ti-am spus!" Spune si dupa isi pune mainile in dreptul fetei. Desi as vrea sa il alerg pana la capatul lumii si inapoi, nu pot. Asta e prea de tot.
"Glumesti?" Intreb si simt cum sangele imi clocoteste in vene
"Din pacate, pentru tine, si din fericire pentru populatia feminina din care tu nu faci parte, te-ai prins, nu. Nu glumesc." Spune dupa care intra in liceu lenes.
