Animetopia

Plastic Memories

*și am revenit* (cu un anime cam trist)

     Anime-ul e din primăvara lui 2015 şi are un singur sezon de treisprezece episoade. Refuz să mă uit la ultimele două episoade deoarece am anticipat sfârşitul şi nu îl vreau.

     Undeva, în viitor, oamenii au creat nişte androizi care dispun de memorie, arată ca oamenii şi au sentimente. Această companie se numeşte SAI. Aceşti andoizi sunt numiţi Giftia şi au o durată de viaţă de 81920 de ore, care reprezintă cam în jur de nouă ani şi patru luni. Aceşti androizi pot fi cumpăraţi de oameni, dar înainte să li se termine durata de viaţă trebuie să fie daţi înapoi şi preluaţi de nişte echipe speciale de preluare: Serviciul Terminal. 

     Într-o astfel de echipă este angajat şi Tsugasa Mizugaki, un băiat de optsprezece ani, fără a şti ce se întâmplă de fapt. Din primul episod era să lăcrimez pentru că era o scenă foarte emoţionantă. Acolo el se împrieteneşte cu toată echipa şi trebuie să împartă camera cu Isla, un Giftia care nu mai are mult de trăit.

     Tsugasa trebuie să se confrunte cu problemele iscate la locul de muncă din cauza stăpânilor care nu doresc să îşi dea androizii înapoi, dar şi cu Isla de care se îndrăgosteşte.

     *Dacă Giftia nu sunt dați inapoi, ei pot deveni periculoși.*

     Deci, dacă aveţi nevoie de un anime la care să bociţi (pentru că acesta este termenul potrivit), vi-l recomand.

     Are de toate: dramă, dragoste, SF, un grup de prieteni mişto, umor şi mult sport. (la cât aleargă ăia să prindă Giftia care fug, aş putea slăbi şi eu)