Poezii by Just4Listen

Cine esti?

Cine ești? Ce-mi dorești așa de aspru?
Te văd zi de zi și totuși parcă-i doar un vis,
Disper că taci, că mă lași într-un somn adânc,
Vreau să scoți un cuvânt,
Ceva, ca un medicament.

Și-aș dori pe-ascuns să te răpesc de lume,
Să-ți arăt dorințele cele mai arzătoare,
Să aud glasul ce-mi face pielea să vibreze,
Nu ești ca o zeiță, ești deasupra ei
Iar faptul că nu ești a mea,
Îmi provoacă mânia
Ce mă face să vreau să despic marea,
Să sec oceanele și să sting soarele,
Sa caut luna printre stele,
Iubirea in ochii dragei mele.

Dar stai! Tu ești aceea,
Și mi-e greu să recunosc,
Că pe de-o parte văd iubire,
Iar pe cealaltă tristețe.

Da! Sunt trist!
Intru în depresie știind că îi împărtășești iubirea altuia,
Un diavol, ce mi te-a luat de lângă mine
Și te-a făcut să trăiești o iluzie.
Iar singura întrebare pe care o am este:
Cine ești?

Aceste poezii au fost scrise inaintea publicarii cartii și nu aveam în plan așa ceva. Scuze pentru întârzierile următoare sau așteptările fără sfârșit la prima mea carte, sau la aceasta.
De obicei sunt o persoană care se ține de cuvânt. Așa că am să încerc să fac ceva frumos de Dragobete.