Cap. IX

296 16 0
                                    

Din perspectiva lui Harry:

Mai târziu, am întâlnire cu Camy. Sunt foarte emoţionat. Mi-e frică să o dau în bară. Niciodată nu m-am gândit că o să mă întâlnesc cu ea. Din clasa a IX-a, nu am dat foarte mare importanță, pentru că mă gândeam că nu mă place ca persoană, dar m-am înşelat. Mă place! Chiar s-a îndrăgostit de mine și dacă nu aflam că mă place, atunci încă continuam să nu vorbesc cu ea. Singurul lucru care m-a ajutat să ajung la acest moment, a fost o altă fată, Andra. Dacă se va întâmpla să fiu cu Camy, o să trebuiască să-i mulţumesc.

Cât e ora? E ... 11? Doamne! Când a trecut aşa de repede timpul? Mai bine mă pregătesc pentru întâlnire.

După jumate de oră.

Sunt îmbrăcat, pieptănat, parfumat, dar mi-e foame. Ar trebui să mai mănânc ceva înainte de plecare, ca nu cumva să mănânc ca un hapsân la restaurant. Nah, că v-am zis unde o duc pe Camy.

H: Cu bine, băieţi!

Băieţii: Pa, Harry!

Am ieşit din casă şi am pornit spre Camille. În drum spre ea, i-am luat un buchet de trandafiri. Sper să-i placă!

Când ajung la casa Camillei.

Bat la uşă şi aştept cu buchetul la spate, să-mi deschidă cineva. Se deschide uşa şi observ o doamnă.

H: Bună ziua! Camy este?

MamaC: Da, e! Imediat coboară! Intră!

H: Mulţumesc!

Intru în casă şi văd că e frumos aranjat, simplu şi modest. Îmi place!

MamaC: Ia loc!

H: Mulţumesc!

Mă aşez pe canapeaua din sufragerie.

MamaC: Deci tu eşti Harry?

H: Da! Eu sunt!

MamaC: Am auzit multe despre tine!

H: Şi... ce impresie, v-am lăsat, după toate cele auzite?

MamaC: O impresie bună!

H: Am înțeles. Mulţumesc!

MamaC: Frumos buchet! E pentru Camille?

H: Da!

MamaC: Aha!

H: De ce întrebaţi?

MamaC: Păi, să îți dau un pont!

H: Spuneţi-mi, vă rog!

MamaC: Camille e alergică la trandafiri.

M-am uitat cu seriozitate la mama Camillei. Apoi la buchetul cu trandafiri. Off! Păcat! Nu de buchet!

H: Dar dumneavoastră, nu sunteţi alergică la trandafiri?

MamaC: Nu sunt!

Atunci, m-am ridicat de pe canapea şi am mers la mama Camillei.

H: Atunci, acesta este pentru dumneavoastră!

MamaC: Oh, mulţumesc, scumpule!

Am auzit câţiva paşi pe scări. M-am uitat în direcţia zgomotului şi am văzut-o. Este ea. Niciodată nu am văzut-o aşa de frumoasă, mai ales într-o rochie.

H: Bună frumoaso!

Am observat că s-a înroşit la faţă. Mi-am schimbat direcţia privirii spre mama ei.

H: Ce, nu-i adevărat?

MamaC: Ba da!

C: Mamă!

Live while we're youngUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum