Din perspectiva lui Harry:
Mai târziu, am întâlnire cu Camy. Sunt foarte emoţionat. Mi-e frică să o dau în bară. Niciodată nu m-am gândit că o să mă întâlnesc cu ea. Din clasa a IX-a, nu am dat foarte mare importanță, pentru că mă gândeam că nu mă place ca persoană, dar m-am înşelat. Mă place! Chiar s-a îndrăgostit de mine și dacă nu aflam că mă place, atunci încă continuam să nu vorbesc cu ea. Singurul lucru care m-a ajutat să ajung la acest moment, a fost o altă fată, Andra. Dacă se va întâmpla să fiu cu Camy, o să trebuiască să-i mulţumesc.
Cât e ora? E ... 11? Doamne! Când a trecut aşa de repede timpul? Mai bine mă pregătesc pentru întâlnire.
După jumate de oră.
Sunt îmbrăcat, pieptănat, parfumat, dar mi-e foame. Ar trebui să mai mănânc ceva înainte de plecare, ca nu cumva să mănânc ca un hapsân la restaurant. Nah, că v-am zis unde o duc pe Camy.
H: Cu bine, băieţi!
Băieţii: Pa, Harry!
Am ieşit din casă şi am pornit spre Camille. În drum spre ea, i-am luat un buchet de trandafiri. Sper să-i placă!
Când ajung la casa Camillei.
Bat la uşă şi aştept cu buchetul la spate, să-mi deschidă cineva. Se deschide uşa şi observ o doamnă.
H: Bună ziua! Camy este?
MamaC: Da, e! Imediat coboară! Intră!
H: Mulţumesc!
Intru în casă şi văd că e frumos aranjat, simplu şi modest. Îmi place!
MamaC: Ia loc!
H: Mulţumesc!
Mă aşez pe canapeaua din sufragerie.
MamaC: Deci tu eşti Harry?
H: Da! Eu sunt!
MamaC: Am auzit multe despre tine!
H: Şi... ce impresie, v-am lăsat, după toate cele auzite?
MamaC: O impresie bună!
H: Am înțeles. Mulţumesc!
MamaC: Frumos buchet! E pentru Camille?
H: Da!
MamaC: Aha!
H: De ce întrebaţi?
MamaC: Păi, să îți dau un pont!
H: Spuneţi-mi, vă rog!
MamaC: Camille e alergică la trandafiri.
M-am uitat cu seriozitate la mama Camillei. Apoi la buchetul cu trandafiri. Off! Păcat! Nu de buchet!
H: Dar dumneavoastră, nu sunteţi alergică la trandafiri?
MamaC: Nu sunt!
Atunci, m-am ridicat de pe canapea şi am mers la mama Camillei.
H: Atunci, acesta este pentru dumneavoastră!
MamaC: Oh, mulţumesc, scumpule!
Am auzit câţiva paşi pe scări. M-am uitat în direcţia zgomotului şi am văzut-o. Este ea. Niciodată nu am văzut-o aşa de frumoasă, mai ales într-o rochie.
H: Bună frumoaso!
Am observat că s-a înroşit la faţă. Mi-am schimbat direcţia privirii spre mama ei.
H: Ce, nu-i adevărat?
MamaC: Ba da!
C: Mamă!
CITEȘTI
Live while we're young
Fanfiction"We live while we're young!" "Together and forever?" "Together and forever!" "I love you, my love!" "I love you more!" Andra. Louis. Amândoi tineri. Două lumi diferite. Dar ajunge să fie numai una, unde amândoi fac parte din ea.