Live while we're young

Cap. XIV

Din perspectiva Andrei:

Zilele au trecut repede. Mama era acasă deja, alături de mine, aşa cum îmi doresc. În timp ce eu eram la şcoală, Louis şi ceilalţi băieţi, înafară de Harry, aveau grijă de mama. Îi dădeam pastilele la timp, iar când eu nu eram acasă, băieţii se ocupau de asta. Cu ajutorul lui Louis, care era un "nebun", în sensul bun, o făcea pe mama, dar şi pe noi ceilalţi să râdem. Chiar dacă nu am prea băgat în seamă relaţia cu Louis, el se ocupa de partea asta, aducându-mi flori, sărutându-mă dulce în fiecare dimineaţă, cum numai el ştie. Nu m-a făcut sufăr, până acum, şi asta mă bucură, dar va veni un moment în care va trebui să meargă într-un turneu. Şi atunci, o să mi se facă dor de el şi o să-mi placa această distanţă. Bine că o să am pe Camille lângă mine.

Încet, încet, venea ziua lui Louis. M-am gândit ca azi să-i acord mai multă atenţie lui. Mai ales că m-a ajutat cu mama, a stat cu ea când eu eram la şcoală şi trebuie să-i mulţumeac.

A: HARRY! UNDE NAIBA EŞTI?

Strig în toată casa 1D. Louis e la mine şi are grijă de mama mea. Azi a început vacanţa de iarnă şi i-am cerut lui Louis să stea puţin cu mama până ce merg în oraş să iau ceva de mâncare. Aşa că, înainte să mă duc în centru, am trecut pe la casa 1D, să vorbesc cu Harry, despre ziua lui Louis, care va fi peste patru zile.

Vreau să organizez o petrecere surpriză şi am nevoie de ajutorul lui Harry pentru cluburile din Londra.

Aud nişte paşi care cobor de pe scări. Îl văd pe Zayn, care se uită la mine confuz.

Z: Harry nu e! S-a dus la Camy!

A: Mersi! Dacă tot ai apărut tu, în locul lui Harry, nu vrei să mă ajuţi cu ceva?

Z: Nu!

A spus hotărât. Mă uitam la el cu o făţucă de căţeluş plouat, încercând să-l înduple, dar nu-mi reuşea.

A: De ce? Nici nu şti ce vreau!

Z: Pentru că mi-ai făcut farsa aceea cu Louis!

M-am bosumflat. Da, ştiam că Zayn aşa va face, dar încă nu a aflat cu ce să mă ajute. Dacă îi spun poate îşi schimbă părerea.

A: Dar peste patru zile este ziua lui Louis! Şi am nevoie să-i organizez o surpriză!

Când a auzit ce am spus, şi-a ridicat privirea la mine , uitându-se cu ochii mari.

Z: De fapt m-am răzgândit! Cu ce vrei să te ajut?

A: Un club! Găseşte-mi un club bun!

Z: Lasă asta pe seama mea!

A: Şi nicio vorbă lui Louis!

Îi spun, punându-mi degetul arătător la buze, el imitându-mi mişcarea, semn că nu va scoate nicio vorbă. Îi mulţumesc, îl salut şi plec în centru, la cumpărături.

De ziua lui Louis. Dimineaţa.

Zilele trecute m-am ocupat de petrecerea surpriză pentru Louis. Iar ca pretext, îi spuneam lui Louis că mă duc să mai fac cumpărături pentru Crăciun. Ba un brad, ba decoraţiuni pentru brad sau prin casă, ba ingredinte pentru masa de Crăciun sau cadouri, dar la astea, mergeam cu prietena mea, Camy.

Am ieşit din camera mea şi m-am uitat prin casă. Îmi place cum e ornat! Bradul este superb, iar cadourile sunt pregătite de pus sub brad. I-am anunţat pe toţi că mâine ne adunăm aici cu toţii.

Mama se află în bucătărie, făcăndu-şi de mâncare. Când mă uit la ea şi îmi amintesc că ea în curând va muri, îmi vine să plâng. Dar nu şi azi! Azi va fi o zi frumoasă.