BrotherxBrother *Yaoi*

25

Am decis sa ma plimb putin, si ghiciti ce? Am dat peste Tom. Am incercat sa il evit, dar a fost in zadar.

-Heeei, Cosmin!
Cu siguranta avea sa ma intrebe ceva in legatura cu asa zisa "surpriza" extraordinara de care am avut parte acum o ora.

-Ah..Buna Tom, spun plictisit si ridic mana in semn de salut.

-Si cum ti s-a parut? intreaba entuziasmat, mai ceva ca un copil ce vede cadourile de craciun.

-Uite, Tom, mi-ai facut probleme cu Derek, si nu mai vreau sa te amesteci intre noi. Iti apreciez efortul depus, dar scuze.

A stat putin si a procesat. Si-a lasat putin capul in jos si a murmurat un "inteleg..".

Am dat sa fac cale intoarsa, dar ma opreste un " hei".

-Da?raspund.

-Nu ti-ai dat seama?

L-am privit intrebator. La ce s-o referi?

-Derek, aseara. Voia sa te ceara in casatorie, spune pe un ton slab.

Am facut ochi mari privindu-l fix.In momentul ala totul s-a spart. Am simtit cum cerul imi cade in cap iar pamantul imi fuge de sub picioare. Chiar am fost un ratat. Cum de nu mi-am dat seama?
Am fugit imediat spre hotel.

***

Derek era in living. Statea pe canapeaua ce era de un rosu intens, odihnindu-si capul tinandu-l pe spate.
Ma apropii incet de el in speranta ca nu ma va auzi. Stateam in spatele lui si ii priveam trasaturile fetei foarte bine conturate. Fata sa era perfect luminata de soarele ce isi croia drum prin materialul subtire al draperiilor ce suspenda contactul nostru cu imprejurimile.

M-am aplecat putin si i-am sarutat buzele cat se poate de usor, dar firele de par crescute l-au atins facandu-l sa tresara.

-Buna, Derek. Scuze daca te-am trezit.

-Nu-i nimic, nu dormeam.

Ha, deci era constient de ce fac. Nu a actionat in niciun fel. Oare o mai fii suparat?
In aceeasi pozitie, ma trage de umeri in asa fel incat sa aterizez peste el.

Ma priveste putin si ma strange tare in brate. In urmatoarele moment se aud mici suspine si mormaituri.

-Cosmin, mi-e frica.

-De ce? Ma ingrijorez si ii pun mana pe spate protector si mangaindu-i parul.

-Mi-e frica..Mi-e frica sa nu te pierd.

Am ramas usor surprins la spusele lui. Cum sa spuna asta? Nu ma va pierde, nu voi pleca de langa el pentru nimic in lume.

-Ce-ti veni? Il iau de umeri si il scot din pieptul meu, ridicandu-i barbia cu degetele. Nu o sa ma pierzi. Stau cu tine, fiindca nimeni nu ma ia de langa tine. Sunt al tau iar tu al meu....fac o pauza si ma apropii de urechea lui...pentru totdeauna.

Tresare si ma strange iar in brate.

-O sa-ti arat ceva diseara, zambesc si ii dau un sarut in crestetul capului.

-Ce, ce? Intreaba entuziasmat.

*In urma cu o ora*

Eram in foisorul din spatele hotelului, undeva mai retras in padure. Era un loc mirific. Soarele cadea exact pe foisor, iar zapada, pe ici pe colo, stralucea in asa fel incat imi atragea privirea la orice moment.

Ce fac aici? Pai..m-am gadit sa fac ceva pentru Derek. Dupa acea discutie cu Tom, am fugit imediat sa caut personalul ce se ocupa cu reparatiile si am reusit sa gasesc pe cineva ce se ocupa de decoratiuni.

Am prelungit vacanta noastra aici cu inca o zi. Asta o sa fie ziua pe care Derek nu o va uita niciodata.

Mai avem putin de munca. Intre stalpii ce sustineau foisorul, un material alb stralucitor era asezat foarte frumos, pe el atarnand beculete mici.

Acolo era o masuta la care aveam sa stau eu cu el.

***

Derek

-Victoria! L-ai vazut pe Cosmin?

Lipsea de ore bune. A spus ca merge sa aduca surpriza, dar nu s-a mai intors. Mi-a spus ca vine in cateva minute si deja au trecut cinci ore.

-Domnule, nu l-am...

Este intrerupta de telefonul de la receptie.

-Alo?..Oh..O sa-i comunic, multumesc.

Inchide telefonul si il pune la locul lui. Avea o expresie tulburator de ingrijorata.

-Cosm...Cosmin..e...A fost atacat de un lup...

Isi acopera gura cu palmele si ma priveste ingrijorata.
Mi-am marit ochii si am lasat cateva lacrimi sa mi se prelinga pe obraji.

Imediat am cautat un paznic si am fost sa-l cautam pe Cosmin. Din fericire a putut sa-i localizeze telefonul.

*
Am ajuns imediat. Am putut zari un foisor. Era foarte intuneric asa ca m-am apropiat. Am intrat si am ramas blocat. Luminitele agatate de materialul alb s-au aprins, la fel si lumanarile de pe masa.

-Ce nai...

Mi-am intors privirea in directia opusa si l-am observat pe Comin. In genunchi, un reflector il lumina. De unde reflector si cum?

Din perspectiva autoarei

Derek se intosrce spre Cosmin si simte ca picioarele o sa-i cedeze in orice moment. Stia ce avea de gand Cosmin asa ca nu a spus nimic

-Stiu ca am fost un idiot si nu am dat prea multa importanta momentului tau de aseara. Mi-am cam dat seama ce ai vrut sa faci. Ceea ce incerc sa spun este ca..am petrecut momente impreuna. De cand eram mici si pot sa spun ca esti o carte pe care am invatat-o pe dinafara, dar nu am fost in stare sa te inteleg pe deplin.

Cosmin face o pauza plecandu-si capul in jos. Derek era emotionat, de asemenea si Cosmin, si deabea se mai putea tine pe picioare, asa ca si-a sprijinit mana de un stalp. Ori cat ar fi incercat Derek sa spuna ceva, cuvintele parca nu ieseau din gura lui.

-Derek, simt ca fara tine nu pot face nimic. Tu esti motivul pentru care ne aflam aici. Tu m-ai invatat ce este iubirea cu adevarsg . Tu..tu esti soarele ce rasare in intuneric. Tu insemni viata mea. Te iubesc!
Derek, vrei sa ma faci cel mai fericit si sa fii sotul meu aka pufi dragut in pijamale cu papucei cu unicorni roz?

Si de data asta Cosmin a reusit sa il lase fara cuvinte, sa rada si sa planga de fericire.
Derek se apropie de Cosmin si se opreste in fata lui.

-Da! spune hotarat cazand langa el lasand lacrimile sa ii cuprinda intreaga fata, ridicandu-i fata lui Cosmin plasandu-i un sarut pasional si apasat.