Razbunarea Vol 1 [Vino cu mine]

Capitolul 3

diminența următoare:

Mă trezesc leneşă si puțin neliniştită pentru că am avut coşmaruri, probabil vor persista de acum din cauza şocurilor pe care le-am trăit. Ceasul indica ora 8:30, iar la 9 începeau cursurile.     Merg rapid până la baie şi îmi iau şi hainele cu mine. Fac un duş şi mă gândesc la ce s-a întâmplat până acum, îmi amintesc cum mă simțeam când alergam prin pădure, cât de speriată eram în peşteră, cât de fericita eram ca m-au găsit cei doi, cât de tristă eram când am aflat despre moartea familiei mele si cât de puternică a răsărit răzbunarea în mine. M-am obişnuit deja cu ideea ca voi sta aici, nu pare un loc aşa rau, îmi place că am întalnit o persoana ca Will...dar cel mai ciudat lucru e faptul că simțeam o legătură...
  Toate gândurile astea devin tot mai gălăgioase, parcă nu vor să mă lase in pace...ies din duş si îmi termin restul rutinei de dimineață. Mă îmbrac cu o pereche de blugi negrii, tăiați in genunchi, un hanorac negru, larg si scurt cam până la talie, părul mi-l las desfăcut si ies din baie să merg să mănânc...

  Dar deja Will stătea întins pe pat şi mă astepta...

-Neața! Te-ai obişnuit deja cu locul?!zâmbeşte el.

-Să zicem...dar tu ce cauți aici?! Parca doar eu aveam cheile camerei!

-Am uitat să îți spun că şi eu le am!râde el. Am venit să te iau să mergem la micul-dejun!

-Tu de cât timp eşti aici?! Şi cum ai devenit mentor? Vrei să îmi povesteşti si mie?!

-Va fii o poveste cam lungă...mai bine aduc aici mancarea! Dar apoi vreau să îmi mai spui si tu despre povestea ta!

Will revine cu mâncarea:

-Deci...de unde să încep...am ajuns aici când aveam 19 ani, atunci eram acasă, iar tata era mereu plecat cu afacerile, iar mama avea grija de fratele meu mai mic. Primisem un SMS de la tata în care zicea să plecăm urgent din casă, iar când m-am dus să îmi anunț restul familiei, pe uşa intră un om cu o glugă pe cap, nu i se vedea deloc fața, avea un pistol în mână, iar alți doi oameni care erau  mascați îl țineau pe tata. Omul cu glugă îndreaptă pistolul spre tata, iar eu sar pe el să îl împing, însă omul mă împinge într-un perete, nu mă mai puteam ridica. Dar am văzut cu groază cum tata a fost împuşcat mortal în fața mea, la fel si mama si fratele meu, eu eram neputincios, priveam cum oamenii pe care îi iubesc mor, iar când ucigaşul s-a întors spre mine, forțele înarmate au intrat pe uşa si geamuri, făptaşii au scapat ca prin minune, iar eu am ales să mă alătur serviciilor secrete, pentru răzbunare, pentru a nu mai fii neputincios si de atunci am jurat că o să apar persoanele pe care le iubesc!

Eu ascultam uimită fiecare cuvânt, mi se pare o soartă mult prea dură, să îți vezi părinții omorâți în fața ta, iar tu sa nu poți face nimic...

-M-ai lăsat fără cuvinte, nu pot să cred prin câte ai trecut...îmi pare tare rău de tot ceea ce ți s-a întâmplat!

-Nu îți face griji, acum sunt bine, si gata sa lupt!zâmbeşte el.

-Eşti o persoana atât de pozitivă...

-Acum e rândul tău să îmi povesteşti!

Îi povestesc mai îndetaliat ce s-a întâmplat cu mine, ceea ce am simtit, si toate gândurile care încă mă macină...Simțeam că mă ascultă şi în acelaşi timp că înțelege prin ce am trecut...

-Mulțumesc că m-ai ascultat! Chiar am simțit că îți pasă...eşti o persoana prea bună, nu ar trebui să îți iroseşti timpul cu mine!râde el.

-De ce nu?! Am atâtea de învățat de la tine! Ai multe calități de care eu am nevoie!zâmbesc eu.

-Aşa îmi place să te vad zâmbind!râde el.

-Haide deja e târziu!

Intru în sala de clasa şi ma aşez în bancă, aud din spatele meu cum doua fete vorbesc despre mine:

-Uite ea e fata care îl are ca mentor pe Will!

-Îmi plac ochii ei! Dar în rest nu pare aşa de atractivă! M-aş potrivi mai bine eu cu el!

-Ba nu!!! Eu m-aş potrivi mai bine, proasto!

-Tăceți amândouă! Fata aia e mult mai frumoasă decat voi!intervine un baiat roşcat, cu ochi gri, nu am mai văzut în viața mea pe nimeni cu ochii asa ca ai lui.

  După oră fac cunoştință cu toți colegii, majoritatea sunt baieti, foarte de treaba, iar restul sunt 4 fete cele două vorbitoare si o fată pe nume Liss, cu care m-am împrietenit rapid. Băiatul roşcat se numeşte Andrew şi cel mai bun prieten al lui Robb.
  După nişte ore plictisitoare, urmează lecțiile de lupte pe care le fac împreuna cu Will.

-Cum au fost orele astea?spune el zâmbind călduros ca de fiecare dată când e cu mine.

-Plictisitor!mormăi eu.

-De acum nu o să mai fie!
Vine spre mine si ma arunca pe saltea

-Heii...pentru ce a fost asta!?

-Prima lectie, auto-apărarea!râde el.

-Mai vedem noi!
Merg spre el rapid si îl dobor.

-Asta m-a durut!mormăie el.

-Cum ai zis si tu...auto-aparare!râd Eu.

-Foarte amuzant...!mă ironizează el.

După antrenament, merg cu Will la prânz, iar din spate mă ridică in aer...Andrew.

-Heii...ce tot faci?!râd eu.

-Mă bucur că te revăd!

-Nu am lipsit aşa mult!

Îl vad pe Will puțin agitat dupa ce s-a întâmplat acum:

- Dacă nu te superi...eu cu Will mergem să mâncăm ceva!

-Sigur, nici o problemă ne vedem mai încolo!!

Eu cu Will ne aşezăm la masa:

-Ce tocmai s-a întâmplat?!spune Will încercând să pară relaxat.

-Era un coleg cu care m-am împrietenit!

-Vrei mai pe seară să vii cu mine într-un loc special!spune Will, schimbând subiectul.

- Sigur...ai pățit ceva, pentru că pari puțin agitat!?

-Sunt bine, un pic obosit, nimic mai mult!

********************************