Razbunarea Vol 1 [Vino cu mine]

Capitolul 10

  Goneam nebuneşte pe şosea, iar celălalte maşini erau tot mai aproape de noi. Will era foarte agitat nu ştia cum să mai scape de urmăritori!

-Săriți din maşină acum!!strigă el.

-Nu te lăsăm aici!spun eu aproape plângând.

-O să fie Bine! Promit! Ai încredere! Să nu uiți ca orice s-ar întâmplă mereu voi avea grijă de tine!spune el aproape calm.

Deschidem uşile, iar când el ajunge la curbă, sărim si aterizăm în tufişuri. De acolo am văzut cum celălalte maşini goneau în urmă! Will nu mai avea ce să facă şi a intrat în râu! Oamenii au ieşit şi au verificat maşina care aproape că se scufundase şi nu l-au găsit pe Will...ei vorbeau despre faptul că probabil se înecase deja şi noi la fel...aşa că au plecat mai departe dispărând în negura nopții!
Ne-am apropiat de râu şi am început să plâng mai tare si mai tare. Vanesa era în spatele meu şi nu ştia ce să mai facă...statea si se uita la mine apoi la dosarele pe care le-am furat...
Dintr-o dată se aude un zgomot...ne retragem în spate, iar de sub podul râului iese Will care era plin de noroi şi foarte ud!
Chiar dacă era murdar eu tot am fugit spre el şi l-am dărâmat cu îmbrățișarea mea!

-Nu îmi vine să cred ce fraier eşti! Cum ai putut să faci asta?! Nu te-ai gândit că puteai să mori?!!spun eu supărată, dar în acelaşi timp atât de fericită că este în viată.

-Am avut noroc! Ți-am promis ca totul o să fie bine!

-Gata cu toată iubirea asta! Am găsit ceva!spune Vanesa. Este locul unde va avea loc următoarea crimă sau jaf, nu sunt sigura! Cred ca am furat dosarele lui Jane iar aici este agendă ei! Are o listă cu câteva persoane deja tăiate! Pe listă se află si numele lui Bill!

-Probabil sunt deja persoanele pe care le-a omorât! Dar de ce face asta?! Care e scopul crimelor în lanț?! Ce au oamenii ăştia în comun?!spun eu îngândurată.

-Sunt mulți cu acelaşi nume pe listă, adică provin din mai multe familii! Dar nu mai spune alt ceva!

-Aici sunt multe acte false ale ei! Şi cam atât! E ca şi cum ea ar ascunde întreaga ei viată!

-Poate ăsta e şi scopul! Sa nu se afle nimic despre ea! Dar de ce?

-Putem afla poate daca mergem unde a locuit ea şi vorbim cu oamenii care au cunoscut-o şi mergem în casă în care a locuit! Aici are o adresă din acelaşi oras cu Bill! Probabil aici a locuit!

-Atunci sa mergem! Vreau să terminam odata cu toate astea!spune Will.

Pornim la drum către Berlin si către locul căutat. Ajungem aproape de periferia oraşului, unde sunt multe case. Ajungem acolo unde ne îndrumă adresa, locul pare destul de părăsit. Totul era încuiat iar un geam era spart, asta înseamnă că probabil cineva a mai intrat pe aici! Intrăm şi noi, iar pe fereastră deja se ivesc razele soarelui de dimineață. Casa era prăfuită, nu se auzea niciun zgomot, erau câteva cărți, mobilă şi părea totul sa fie normal.

Urcăm la etaj, iar în prima cameră totul era răscolit şi împrăştiat...lucrurile erau peste tot. Am găsit multe foi aruncate, rupte dintr-un jurnal. Le-am adunat pe toate şi mă uitam peste ele când am văzut un lucru care m-a făcut să îmi amintesc multe...era o poză cu trei fete micuțe, iar eu eram una dintre ele!!

-Ce s-a întâmplat?spune Will.

-În poza asta sunt eu!! Cum e posibil?

-Poate ai fost la şcoală cu Jane!

-Pe spate scrie că e făcută la finalul clasei a 4a...după clasa a4 a eu m-am mutat în alt oraş. Dar nu prea îmi amintesc aşa multe, probabil din cauza lucrurilor care mi s-au întâmplat până acum!

-Mai bine am pleca să ne mai odihnim si poate îți aduci şi tu aminte unele momente!propune Will.

Mergem în celălalt dormitor după Vanesa, iar ea citea un carnet. Nu ne-a spus prea multe pentru că urma să discutăm când vom fi în siguranță! Aşa că am plecat spre sediu, la loc sigur.

Pe drum am adormit şi m-am trezit pe holul unei şcoli. Erau mulți copii care alergau şi se jucau. Era o fată care stătea într-un colț şi privea supărată. Mă duc lângă ea şi mă aşez...

-De ce stai şi doar priveşti?!rup eu tăcerea.

-Pentru că mă simt singură! Nimeni nu vorbeşte cu mine...

-Eu da!

-Te-ai simțit vreodată singură?spune fetița.

-Şi acum mă simt singură, chiar dacă am în jurul meu oameni cărora le pasă de mine...dar până la urmă îți vei găsi liniştea!

-S-a râs de mine....nimeni nu mă înțelege...dar într-o zi toți o să plătească....

-Răzbunarea nu e mereu calea...

-Tu ştii că eşti într-un vis, nu?! 

-Probabil...dar Acum caut câteva răspunsuri!

-Mă cauți pe mine, nu?!

-Da, Jane, într-o zi vei face mult rău oamenilor...dar ştiu că acum nu te mai pot schimba...

-Cât de mult rău?

-Vei distruge vieți, familii, băiatul care a încercat să te iubească...vei face mult rău, iar răul ăsta trebuie plătit...

-Tu îl vei opri?

-Probabil....oricum o să mă străduiesc, promit!

-Mulțumesc că încerci să mă opreşti! Dar cred că nu o să reuşesti....Adioo