Alpha Kaden

Capitolul 1

Antrenamentele de dimineață au luat sfârșit demult și acum trebuie sa mă pregătesc pentru liceu.Armata devine din ce în ce mai puternica.Sunt mândru de ce am reușit sa construiesc în mai puțin de un an.
Multă lume spune ca sunt un tiran și ca nu merit un suflet pereche și poate e un pic adevărat,orice femeie are fuge de mine mâncând pământul dacă ar ar afla trecutul meu.
-Kaden.vocea enervantă a surori mele răsună pe tot terenul de antrenamente.
Sora mea e mai mica decât mine cu 2 ani,acum are 17 ani iar eu 19 ani.Sunt destul de tânăr pentru un alpha.Cu toate ca e super enervantă o iubesc nespus de mult
-Ce vrei piticanie?o intreb când ajunge în spatele meu.
-Hai,ca trebuie sa plecam la liceu pãluga ce ești.imi spune rânjind
-Bine hai sa mergem.Spun în timp ce îmi geanta de pe scaun și cheile de pe masă.

În drum spre școală îmi vine în gând de sufletul meu pereche.Doamne cât as vrea să o întâlnesc,să pot să o sărut,să o alin,sa o fac a mea și numai a mea.
După spusele bătrânilor eu nu voi avea niciodată suflet pereche și dacă aș avea nu l-aș merită.
Dar gadul ca ea există undeva în lumea ăsta și poate are un iubit,pe cineva care sa o alinte,pe cineva care să o iubească, sa o facă a lui sau chiar să o merite din plin.Gandul ăsta mă omoară cu zilele.
Parchiez masina in fața școli si cobor odata cu Akira,sora mea.Iar in fața mea vine Lucy,tarfa scoli si cea care imi da târcoale de cand am intrat in liceul asta.
-Hei Kaden.incepe sa se pisicească pe lângă mine cu o voce enervant de pițigăiată dar nu o bag in seama si imi continui drumul spre intrare.
O aud înjură si imi vine sa rad la cat de proastă e,adica serios vezi ca nu te bag in seamă de ce insisti frate.
Pe drum spre clasa ma întâlnesc cu Dante si Austin,beta-ul si al treile comandant al haitei noastre.Ei sunt de aceasi vârstă cu mine.Difereta este ca eu sunt puțin mai înalt decât ei si mai lat în umeri.
-Kaden.Dante îmi atrage atenția asupra lui,privirea lui îmi da de înțeles ca ceva s-a întâmplat.
-Da Dante,s-a întâmplat ceva?il intreb
-Azi de dimineață am fost până la fosta fabrică.Îmi aduc aminte de fosta fabrică mergeam mereu acolo cu ei cand eram mai mica,era locul nostru.Şi se auzeau pași si râsete de fata,dar nu genul ăla de ras de fericire ci rasul psihopat al unei fetițe,și am mai simțit ceva,era putere foarte multă putere,trebuie sa mergem sa verificăm locul . continuă el să imi raporteze.
-Ok vom merge acolo după ore,acum hai ca avem orăcu diriga.le spun in timp ce mă întorc cu spatele si plec odată cu ei.
Pe drum simt un miros dulce care ma face sa cred ca sunt pe un campie plina cu flori de liliac.Aş fi vrut sa merge să verific de unde vine mireasma aceasta minunata,dar spre ghinionul meu profa intră in clasa si incepe sa predea,serios doamna nici nu ne saluți si deja iți predai lecția.Dupa 15 minute se aude o bataie in ușă si pe ea intră o fată de vreo 18 ani,trag aer in piept si simt din nou mireasma de liliac,dar dupa miros imi dau seama ca este un om .Ea își ridica privirea si și-o plimbăprin clasă pana o întâlnește pe a mea.Inima începe să imi bată foarte tare,respiratia mi se taie,plămâni mei cer cu disperare aer dar se pare ca am uitat cum sa respir Ea este sufletul meu pereche.Imi vine să sar în sus de bucurie,dar nu pot să îmi permit să o sperii deoarece ea este om.
Profa nu scapă de nimic și începe "interogatoriul" așa pățesc toți cei noi.
-Bună ziua.Să știi ca este cea mai buna zi din viața mea doamna profesoară,îmi zic în gândul meu. domnișoară. continuă   profa politicoasa dar știu deja ca nu o interesează nimic.Cum va numiți? o la interogat direct văd.
-Aime Hope James,doamnă.îi răspunde îngerașul meu cu o voce dulce și foarte calmă.
-Ok,Aime așezate lângă Kaden.spune profa și arată spre mine,și pentru prima oară îi mulțumesc din suflet ca a pus-o sa stea lângă mine.
Te văd cum pornești spre mine și te așezi lângă scaunul liber de lână mine.Mireasma  tău de liliac îmi înfundă nările, nici nu ști iubito cât mă abțin acum sa nu te sărut.Pentru ca tu iubito îmi aparții mie.Imi zâmbești cald și eu îți răspund cu acelaş zâmbet cald dar și cu iubire.Tu este speranța mea spre o viață mai fericită,spre o familie,tu ești Hope a mea.
După ce ora trece cu chiu cu vai,pot să vorbesc cu ea.
-Buna Hope,eu sunt Kaden.ma prezint în fata ei cu acelaș zâmbet cald și cu iubire și întind mâna spre ea,iar aceasta mi-o prinde și o scutură ușor. Simt fiori pe șira spinării de la atingerea mâinilor noastre.
-Buna Kaden,văd ca mi-ai reținut numele deci nu trebuie sa mă mai prezint oficial.spui și începem sa radem deodată amândoi.Dar te rog nu îmi spune Hope spune Aime deoarece așa îmi place. continui să îmi spui după porția de râs pe care mi-ai oferit-o.
-Ok Aime,vrei să îți prezint școală?o întreb ca să mai fac puțină conversație cu ea.
-Sigur,ma aproba si ma simt usurat pentru ca a aceptat  să ii fac turul scoli,oricum nu cunosc pe nimeni pe aici.isi continuă ideea.
-A a a, acum mă cunoști pe mine,domnișoare Aime.pun accent pe numele ei.
-Ai dreptate,știi ești foarte nostim la felul cum arăți mi s-a părut ca ești un tip serios care nu se lasă călcat în picioare.
Off iubito dacă ai știi tu adevărul.
-De obicei sunt nostim cu persoanele care merită.
-Ar trebui să mă simt onorată ca marele Kaden este nostim cu mine.spune în timp ce își duce mâinile teatral spre inima.
-Ar trebui micuțo.ii spun și o apuc de mână. Acum hai sa facem turul acela.imi continui ideea și o trag spre ușa de la ieșire.

Hai guys ăsta este primul capitol,sper sa va placă și ne vom auzi la cap 2.Lati-va părerile în comentari.Va iubesc și va pup pe portofel.