Scoala Ciudatilor|Adaptarea|1|#Wattys2017

,,Am nevoie de o pauza''

-Nu sunt fratele tau!
-Ba esti,Jason.
Sebastian s-a ridicat.M-a luat in brate.Parca am simtit o afectiune...simteam ca era fratele meu.Avem o legatura cu el insa nu l-am vazut niciodata.
-Eu,eu nu te cunosc!
L-am impins.
-Ba da! Sunt fratele tau! Am crescut amandoi pana la 3 ani!Dupa am fost despartiti.
-Trebuia sa imi aduc aminte macar ceva dar nu te cunosc!
-Mama ta a decis sa ti se stearga memoria...
-Eu...umm...
Toata scoala ma privea.
-La ce va uitati ma?Chiar asa frumos sunt? urlu eu iesind din multime.
Ajuns in scoala m-am dus instant in camera mea.Cum sa imi ascunda mama toate astea?
Mi-am deschis dulapul si mi-am scos un ghiozdanel micut.
L-am deschis si am inceput sa imi impachetez.Nu mai am de gand sa stau aici nici macar de ma obliga!Prea multa drama! E adevarat ca eu am vrut sa inceapa iar lucrurile astea dar deja e prea mult pentru 2 zile.
Mi-am facut o lista cu tot ce am nevoie ca sa supravietuiesc macar pana gasesc pe cineva sa stau la el!
1.10 sandwichuri
2.arbaleta lui Cratos
3.cartea de vraji a lui Claire
4.Ares
Numarul 4 era cel mai greu...si mda,am nevoie de Ares pentru a ma ajuta sa plec! El este prea bun si m-ar prinde imediat.
In orice caz...am nevoie de o pauza!
Asa ca...sa trecem la treaba!
1.10 sandwichuri
••••••••••••••••••
Am ajuns in cantina scolii.Toata lumea ramase uimita de ce s-a intamplat in gradina in cat nu isi mai i-au ochii de pe mine.Acum imi vine sa sar pe toti...
M-am indreptat spre doamna Rachel care tocmai facuse inca un sandwich.
-Buna-ziua!
-Salut,Jason! Ce te aduce pe aici?
-As avea nevoie de 10 sandwichuri va rog!
-10?
-Da...la tot ce s-a intamplat pana acum nu mai suport.
Aceasta ridicase mana in aer si dintr-o data 10 sandwichuri au aparut pe o tava..si erau calde.
-Va multumesc!
•••••••••••••••••••••
2.arbaleta lui Cratos
Ok,aici va fi mai greu.Avand in vedere ca Cratos este mereu in biroul sau...trebuie sa il distrag.
Am intrat inauntru si acesta s-a uitat foarte urat la mine.
-Ce doresti?intrebase el batand in masa
-Cum adica?
-Nu iti e rusine?
-De ce mi-ar fi?
-Deoarece ERA FRATELE TAU!
-Nu...nu este.
Acesta s-a ridicat si mi-a tras o palma de toata scoala cred ca auzise.
Aveam obrazul rosu ca un rac.
-Este fratele tau! Ti-am ascuns asta,intelegi?
-Poti sa imi dai cate palme doresti,orice ar fi Sebastian nu este fratele meu!!
Am iesit din birou.Cratos a iesit si el si am mers in directii opuse,ceea ce imi dadea un avantaj.
Cand acesta s-a indepartat am intrat in birou si am apucat arbaleta care se afla in spatele canapelei.
Am iesit din birou si am fugit spre camera lui Claire.
•••••••••••••••
3.Cartea de vraji al lui Claire
Ajuns la camera lui Claire,m-am strecurat inauntru.Am inceput sa caut peste tot,pe unde apucam.
In final am gasit cartea de vraji si am vrut sa ies insa nu puteam.
Am auzit un raset masculin din afara camerei..suna a Sebastian...
A doua optiune era sa sar pe geam.
Mi-am indesat cartea cu vraji in pantalonii mei si mi-am dat drumul de la geam.
Se pare ca nu patisem nimic.
Am intrat iar in scoala.
Afara se innopta foarte rapid si trebuia sa ma pregatesc...era timpul sa plec.
••••••••••••••••••
4.Ares
Deja toata lumea era in camera sa insa eu ma plimbam din colo-n colo asteptand momentul potrivit.
Era ora 24:00.Am iesit din camera mea si incetul cu-ncetul am si iesit din scoala.
Ares pazea in departare poarta.Era timpul...imi era teama dar trebuie sa o fac.
Ares ma observase.
Eu mergeam incet,cu ghiozdanelul in spate.
Dupa catva timp am ajuns fata in fata.
-Ce cauti,aici, Jason? La ora asta?
-Nu voi incerca sa te mint...
-Adica?
-Vreau sa plec.
-De ce?
-M-am saturat de toata drama asta! Mai intai mi-am gasit tatal,apoi sora,apoi fratele si nu mai suport...vreau sa ma lasi sa plec.Nu neaparat pentru mult timp...doar cat sa ma linistesc.
-Si unde ai de gand sa mergi?
-Pe unde apuc...pe unde ma duce soarta.Oricum,ma voi intoarce.
-Nu voi incerca sa te opresc...dar inainte...
Acesta m-a imbratisat puternic.Puteam sa ii miros parfumul său dulce barbatesc...imi va fi dor de Ares.
Mi-a dat drumul si mi-a zambit.
-Te iubesc,unchiule!
-Si eu,Jason!
Mi-am intors privirea spre drum si am inaintat cu pasi inceti...imi va fi dor de scoala asta.
Inainte sa plec nu am uitat sa imi privesc scoala cu regret.
Va urma