Capitolul 37*

69 5 2
                                    


          adrienn19

Voiam sa ramana,de ce pe el il aud si pe parinti nu-i auzisem?Dar nu ma lasa deloc corpul sa reactionez.....sau oare...daca pe el l-am auzit,......hmm....ramane doar sa incercam

Incerc sa-i strang mana, insa tot ceea ce iese e o miscare o degetelor.....macar nu e nimic, sper ca a observat.

PERSPECTIVA LUI JONATHAN

Simt ca se misca, ca incearca sa ma prinda de mana, insa parca nu eram sigur, aveam tendinta sa cred ca visez.

Prostul nu observase, crede ca viseaza?Crede ca pot sa ma misc toata ziua?O data mai incerc, daca nu observi nici acum, esti prost ,mai prost decat prostii!!

Ma uit atent la ea sa vad daca mai misca si dupa cateva minute vad ca isi misca degetele, in incercarea de a ma apuca de mana.

Imediat tip in speranta ca ma aud cei de afara:

-Da?Ce e, iar are un atac?intreaba Stew panicat.

-Cheama doctorul, repede!!

Il aud cum tipa dupa ajutor, in sfarsit vazuse fraierul!

Vad doctorul venind panicat:

-Ce s-a intamplat?zice in timp ce o verifica pe Em.

-s-a miscat!

-Ce?

-Da,chiar de doua ori,mi-a strans mana!si-i fac semn spre mainile noastre.

-Ii verifica ochii si observa ca acum este constienta.

-Da, este in proces de a-si reveni.

-In proces?Cat va dura pana va fi treaza?

-Probabil pana maine dimineata, sau astazi seara se va trezi!

-Multumesc!spun rasufland usurat.

Mi se alatura si Stew si Kim si ne luam intr-o imbratisare de usurare, unde chiar am simtit ca am iesit din zona tristetii, din zona amaraciunii, a disperarii.

PERSPECTIVA LUI EMILY

In sfarsit puteam sa ma misc,in sfarsit puteam sa ma intorc la academie!
Eu sunt proasta? Abia ma misc si zic ca ma duc la academie? Esti mai activa decat ieri si gata, la academie?!

De cand incepusem sa-mi revin am primit vizite necontenite, chiar pot zice ca ma saturasem, cred ca vazusem jumătate din academie.
John nu ma vizitase, insa toti imi ziceau ca astepta afara si se uita pe geam, el fiind negru, numai el ma putea vedea, eu nu. Asta da "spatiu personal"!!
Seara aud cum cineva intra pe usa, mijesc ochii de la lumina puternica ce patrundea de pe hol si observ ca este John.
Ahaa, asa joci, vii doar cand eu dorm, ok, dorm dusa! Zic vorbind cu constiinta mea tampita si ma prefac ca dorm bustean.
-Frumoasa mea, Em! Ce ma fac eu cu tine?! Vedeam atata lume imbratisandu-te si eram gelos, mai ales cand Josh a venit si te-a sarutat pe obraji! Am simtit ca vreau  sa- l omor!
Nimeni, dar nimeni nu va mai putea sa te atinga odata externata, o sa fiu umbra ta, o sa stau sa veghez, daca mananci, daca dormi, daca incalci vreo regulă !
Ingerul meu! Ne vedem Maine! Zice vorbind  cu "Frumoasa Adormita, Em",insa puteam sa aud tot.. Si sa simt?
Il aud cum se ridica de pe scaun si ma asteptam sa iasă,insa acesta imi ofera un sarut pe frunte si iasa.
Afurisit, mic ce esti! O sa inceapa jocul curand, sa vedem daca te ții dupa mine asa cum ai promis"umbra mea".
Saptamana petrecuta in spital mi-a permis sa ma relaxez după multă munca, insa aveam de gând sa ma intorc si sa imi traumatizez elevii.
De data asta chiar nu mai aveam voie sa depun efort timp de minim 3 saptamani. Numai bine, caci vacanta noastră la munte urma sa fie peste o luna si era normal ca nu pot sa nu ma dau cu sania daca ma duc..... Ce om intreg la minte nu s-ar da cu săniuţa alaturi de copii de 10 ani?
Nu eu!!
Aveam de gând sa ma distrez, doar era prima mea vacanţă in calitate de profesor, desi nu prea aveam de gând sa ne ocupam de elevi, pe asta ne bazam pe profesorii mai "experimentati"(adica batrani).
Eu aveam de gând sa le dau frau liber, sa ii invat ce inseamna party all night si sa se distreze!
Din pacate imi intrerup Sirul gandurilor, minunatii mei parinti:
-Iubito, haide, este timpul sa plecăm!
-Sunt gata! Zic asezand si ultima haina in geamantan.
Stew il ia si pleacă spre masina. Acum mai nou, nu aveam  voie sa ridic orice depaseste 5 kilograme.
Pff.... Si cand eram de  3ani ridicam mai mult!
Dar sa zicem ca de data asta ii ascult, caci mama a zis ca va suferi un atac de cord daca o tin in ritmul asta, fata telefoane, fara sa-mi auda vocea, fara sa stie ca sunt îndrăgostită?Asta ,sincer, nu stiu ce unde a scos-o. Eu, indragostita? Viseazaaa!!
Si mai nou, acum o sa stea o saptamana aici si o sa indese la supe in mine ca in oala.
Normal, ea fiind o fire foarte emotiva, atunci cand doctorul i-a zis ca prima varianta de regim supa, normal ca ea s-a rezumat doaaar la supa. Saptamana asta o sa mor, o sa am apa in corp mai multă decat limita. O sa devin, cu puţin noroc, femeia supă!!  :))
Ajunsa la academie ,merg impreuna cu Stew ce se oferise sa-mi țină companie pana adorm, caci imi era un somn nemaipomenit sau sa zic neobisnuit, caci nu'mi sta in fire?
Cert e ca sederea atat timp in coma si in spital și -a lasat amprenta.
Era vineri, iar sambata si duminica urma sa le am libere din cauza"invoirii mele pe caz de boala"!
Mai bine zis, unchiul Ed, tata si mama nu ma lasa sa ies din cabana cel puţin 3 zile!! Puteau sa zica la fel de usor ca ma leaga de pat, tot la fel de captiva m-aş  fi simtit.
Am zis sa nu ma mai contrazic, caci sansele mele de izbândă erau minime, vorbind deschis. Erau 3 la 1 si facand parte toti din neamul Clarck stiam cine-mi sunt adversarii si ce "puteri" poseda.
*Si chiar nu voiam sa imi readuc aminte, caci am experimentat destul in liceu, unde mai ca mama vrusese sa ma duca la o scoala de corecţie. Sa zicem ca nu prea ii convenise o perioada a "zilelor mele adolescentine".
O cred si eu, ii desenasem masina ,crezandu-ma o mare artista la vremea aia, m-am prefacut impreuna cu gasca mea ca spargem casa mea si părinţii mai ca se urcasera pe tavan, nestiind ca pistoalele din mana noastra erau cu balonase.
Sparsesem un geam al scolii, pe motivul ca "vazusem o aratanie afara si voiam sa o nimeresc",pe cand in geanta se aflau pe langa cărţile ,foarte grele de fel si cateva jointuri(tigari cu canabis)
Daa... Cam astea au fost cele mai grave actiuni ale "perioadei adolescentine",pedepsite destul de grav, caci mama ma lovea unde ma durea mai tare:prieteni, iesiri, petreceri, haine. Si cand ma refer la haine nu ma refer într-un mod bun ci la modul, o zi intreaga in mall proband rochii strâmte si pantofi foarte inalti! Stia ca uram asta si ma tortura, da, mama mea, da! !
Sa zicem ca mi-am invatat lectia, in sensul ca, nu trebuie sa afisez nimic la scoala caci afla, dar asa am schimbat teritorul ,precum cel al academiei.

Nu stiu daca Stew a dormit cu mine sau nu, stiu doar ca am adormit rapid la pieptul lui si ca acum, fiind dimineata nu'l  mai gasisem langa mine.
Toata ziua am lenevit, iesind doar cand aveam nevoie de mancare, insa la jumătatea drumului ma intorcea mama, Stew, tata, Ed sau mai stiu eu cine, urmând sa-mi aduca ei ceea ce am nevoie.
Bineînţeles ca mama deja le ordonasera sa nu mi dea decat supe sau ciorbe, deci visul meu de a manca ceva bun, luase sfarsit!
Asta am suportat timp de 5 zile, pana cand, seara, fermecatorul John și-a făcut aparitia cu o cutie cu ingetata Joe şi o bucata de pizza.
-Mancareeee!! Tip imediat cum il vad și -i smulg bucata de pizza.
-Si eu ma bucur sa te vad, da, si eu sunt bine! Rade acesta si ia un loc in pat.
-Si eu !zic si i dau un mic pupic pe obraz. Hups... Ce a fost asta?
-Banuiam ca ţi -e foame de "nesupa"!
-Bănuiai bine, ei mi-au dat doar.... Numai numele imi provoaca repulsie.
-Supa! Zice razand.
-Aha, deci suferinta mea e amuzanta!
-Nu, doar ca zici ca te-a omorat cineva, e doar supa. Imi zice el linistit.
-Sa te vad dupa ce mănânci 5 boluri pe zi si nimic altceva!! Zic ranchiunoasa.
-Ok, ok ai dreptate! Zice resemnat.
-Vrei sa vedem un film? Il intreb luandu-i caserola de ingetata din mana si asezandu-ma sub plapuma ii fac semn langa mine.
El se conformeaza de îndată şi  isi face loc langa mine incat sã -i simt piciorul lipit de al meu .
Deci asta astepta el! Razgaitul...
Am ales un film întâmplător si bine am facut, caci dupa 30de minute ,numai la film nu eram atenti.
Ma murdarisem de îngheţată, caci mancasem cu o pofta de purcelus si el incepuse sa rada de mine. Asa ca am luat iniţiativa si l-am murdarit cu lingura pe fata.
-Ooo, razboi! Striga el si sare peste mine. Începe si ma murdareste cu inghetata pana nu mai puteam de rasul cauzat de actul lui infantil.
Probabil vede ca nu mai am forta sa rad, caci ma durea abdomenul,asa ca ma ia pe sus si ma duce la baie.
-Pot sa merg si singura! Zic dand din picioare ca un copil rasfatat in braţele  sale.
Ma pune pe marginea cazii si ma sterge cu un prosop cu apa.
După ce-i aplic si lui acelasi tratament observ  ca avea o pata mai sus ,milimetric de buze. Ma vede ca ma sfiesc cu privire la asta, insa inlatur prosopul si ii sterg urma de ciocolata cu degetul. Imediat simt cum un val de caldura ma cuprinde la contactul dintre buza lui si degetul meu.
-Gata, nu mai rezist! Zic şi -l sarut, luandu-l si pe el prin surprindere.
Ma ridica si din instinct imi încolăcesc picioarele in jurul taliei sale. Intram in camera, insa nu inainte de a se lovi de usa, eu razand in sarutul nostru pasional, de neatentia lui si imediat simt cum sunt pusa pe pat.
Cred ca purtam un razboi al posesiunii de mai bine de jumătate de ora, insa totul mi se parea fractional.
Limbile noastre purtau un duel, insa îl las sa castige, doar de data asta. Chiar era experimentat in saruturi. Desi al nostru se putea numi razboi in toata regula. Imi explora curios fiecare particica a gurii mele, parca vrand să-şi  aminteasca asta mereu.
Deja respiram amandoi greoi, necesitatea oxigenului punandu-si amprenta. Acesta coboara cu saruturi fine si atingeri lascive. Simt mici furnicaturi strabatandu-mi gatul cand acesta plasa saruturi calde. Amandoi gemeam de placerea cauzată ce "multitudinea de saruturi".Nu voiam sa merg mai departe, ştiam  ca s-a schimbat, insa voiam ca asta, orice ar fi "asta",sa decurga conform cursului ei , nu grabita.
Parca citindu-mi gandurile, după ce îşi  lipeste cu foc buzele de ale mele si plasează şi  un sarut pe frunte, se lasa pe langa mine si ma trage la pieptul sau, acoperindu-ne si urmand sa adorm neintarziat.
Era o senzatie asa placuta, nu mai voiam sa parasesc aceste brate, niciodata.















#editat

pam, paam! Inca un capitol! Credeati ca se v-a intampla ceva intre ei, ţeapă, ntz, ntz. Minte bogata, aveti!

V-a veni si asta dragilor, dar nu asa de rapid. Am inceput sa abordez o altfel de tactica in scrierea acestui capitol si sper sa va placă !

Astept pareri, pupici  😘😘

P. S: continuam cu dedicarea capitolelor, ma incanta ideea ca-mi cititi cartea, oameni frumoși! :*

De la ură la iubireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum