Viața nu e doar un joc de noroc

Capitolul 1

 "Nu e nimic mai interesant decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat ca să îti dai seama cât de mult te-ai schimbat tu." 

Acest citat este cât se poate de adevărat...Hamilton era neschimbat, doar cateva clădiri noi pe aici pe acolo.Păcat că nu pot spune același lucru și despre oamenii pe care i-am cunoscut și pe care i-am iubit din tot sufletul.

10.Iunie.1999. Soseam în Hamilton în sfarșit după atația ani...Eram atât de nerăbdatoare încât fratele meu m-a legat de scaunul avionului pentru că eram în stare să mă arunc doar ca să ajung mai repede.

-Sam, dezleagă-ma, spun eu furioasă.

-Nu până nu aterizăm jos,spune el cu ochii ațintiți pe o domnișoara.

-Off! idiotule, spun eu și mă afund în scaunul moale care mă transpune direct în lumea viselor.Mă întreb oare dacă David și-a găsit pe altcineva.

David...David este prima și marea mea iubire.Ne-am logodit cu o luna înainte ca eu și familia mea să emigrăm în Franța în iarna lui 1989.Da, acum 10 ani, știu că este mult dar eu înca am o speranță.Încă mai cred că poate fi ceva între noi.

-Valentina!Valentina trezește-te o dată, strigă Sam în timp ce mă dezleagă, mai aveai de gând să dormi mult?Am aterizat in Hamilton credeam că ești mai nerabdătoare!

-Scuze m-a luat somnul...auzi ști cumva daca David...?

-Chiar crezi că te-a așteptat atât timp,mă întreabă el cu o fața mirată.

-Nu știu...probabil o să aflăm,spun eu tristă.

-Hai nu fi tristă,mă îmbrățișează iar apoi plecăm să ne luam bagajele.

Ieșim din aeroport și îl așteptăm pe Taylor, vărul nostru.

-Velentina?Sam?Voi sunteți,spune o voce caldă.

-Tay?Tu ești, spun entuziasmată și îi sar în brațe

-Ah ce dor mi-a fost de tine,spune privindu-ma în ochii cu un zâmbet imens.

-Și de mine nu ți-a fost? spune Sam indiferent.

-Ba da piticule dar prima data fetele nu?

Ne punem bagajele în mașina și plecăm spre mica casuță a lui Taylor.Peste câteva ore ajungem și se pare că mica casuță e acum marea vilă.

-Wow!Spun eu cu gura cascată.

-Am băgat cațiva bani în ea dar s-a meritat, spune el coborând din mașina și deschizându-mi portiera.

-Bine ați revenit pe strada Walnut!spune o voce blajina.Ma întorc și nu e nimeni altcineva decât...

-Diana?spun puțin socată dar totuși bucuroasă.

Diana era cea mai bună prietenă a mea înainte să plec.Ea știa totul despre mine și reciproc, mă întreb oare dacă mai știe ceva de David.

-Da, eu sunt!Ce bine îmi pare că te-ai intors mi-a fost așa dor de tine,spune zâmbind si mă ia in brate.Sam?spune tristă.

Sam dă din cap aprobator si intră în casă.Sam și Diana au fost împreună înainte să plecăm deci presupun ca situația o să fie destul de tensionantă între ei.Mai schimbăm câteva cuvințele și intrăm și noi pentru a ne povesti ce s-a mai întâmplat.

-Auzi dar tu de unde ai știut că ne întoarcem în Hamilton?I-am trimis scrisoarea doar lui Taylor.

-Păi,spune uitandu-se în ochii lui Tayor și strângându-i mâna întra ei.

-Eu și Diana suntem logodiți, spune sărutand-o în fața lui Sam.El era roșu de furie si dacă mai strângea puțin paharul său, s-ar fi spart.