Aventurile Georgicăi Mirela

Cap.4:Terenul ARABil

A trecut o săptămână de când ne-am mutat și până acum nu s-a mai întâmplat nimic interesant înafară de faptul că Violoncela a aflat că limba romană nu e singura limbă care există. A trebuit să îi explic că mai există și moldoveana.

Tocmai ce terminam de numărat niște bani găsiți întâmplător la vecina Maria in casă când mă strigă Violoncela.

-MAMĂĂĂ

-CE VREI FĂ?

Violoncela iese din camera ei si vine fugind spre mine. Ajunsă in fața mea stă un minut să își revină de la efortul 'uriaș' depus. După începe să îmi zică:

-Am stat de vorbă cu fetele din sat și m-au sfătuit să mănânc sănătos de acum ca să slăbesc dacă vreau să mi se împlinească visul de a mă căsători cu Alex Velea.

Puteam să îi spun ca Alex Velea e deja căsătorit numai că nu voiam să fugă iarăși de acasă de tristețe. Adevărul e ca data trecută când a făcut asta, Romaniț a încuiat ușa în urma ei și când a vrut Violoncela să se reîntoarcă acasă după vreo 2 ore, a crezut că ne-a încuiat ea înăuntru din greșeală și l-a chemat pe Bictor care a spart ușa.

-Așa fă și ce vrei să fac?

-Ma gândeam să cumpăram numai legume și fructe de la taraba lu' tanti Gina, tot ce vinde e de la ea din curte.

-Să cumpăram, fă tu nu vezi că nu mai avem bani?

-Ori putem să ne amenajăm noi un teren arabil in spatele casei. Acum că avem casa asta mare putem să ne facem o mică grădină de legume.

-Și cine crezi tu fă că se apucă de teren arabil acu'?

Violoncela nu apucă sa îmi răspundă că în cameră apăru Romaniț.

-Mamă de ce ai nevoie că te ajut eu. Doar știi că te poți baza pe mine. Ma descurc eu, de ce a zis proasta aia ca are nevoie? Teren de care?

-Teren arabil, sigur te descurci Romaniț mamă?

-Sigur, numa' fii atentă.

Romaniț plecă să facă Dumnezeu știe ce, iar Violoncela s-a dus la magazinul de televizoare să își urmărească serialul favorit.

Dacă tot nu am ce să fac, am zis să mă duc să mă culc.

Ziua următoare m-am trezit cu vreo 7 bărbați în curtea din spate ce păreau să fie îndrumați de Romaniț.

Am fugit repede pe scări și am ieșit in curtea din spate.

-ROMANIȚ, CE E CU OAMENII ĂȘTIA AICI, ȚI-AM SPUS CĂ NU MAI AVEM NEVOIE DE AJUTOR LA CĂRATUL ȘINELOR ALEA DE TREN! țip eu așa tare încât toți oamenii prezenți își întorc privirea spre mine.

أوه لا، واحد آخر-

-Aoleu mânca-ți-aș, ești bine? Te-ai înecat?

-Da mamă e bine, și nu i-am chemat să ne ajute. Nu a zis Violoncela ca are nevoie de teren arabil? Am căutat ceva dar i-am găsit pe acești arabi veniți să locuiască aici.

-ROMANIȚ PROST TE-A FACUT MĂ-TA!

~~~~~