Cosmarul

Schimbarea

Acest prieten, Dani il cheama, m-a invatat sa fiu mai indiferent, m-a ajutat, dar nu complet. Inca aveam sentimente, mult prea multe sentimente ca sa nu fiu ranit. Am fost catalogat si drept ciudat, din cauza genului de muzica pe care il ascult. In vara de acum 2 ani, am avut un accident de masina grav, pana sa fie accidentul, eram perfect normal. Dupa accident am ajuns sa am o placa metalica la genunchiul stang, iar maxilarul de jos, a fost tras in spate, de atunci am ramas marcat. Nu puteam sa cred ca mi se intampla totul mie. Si de ce eu? Tot ce se putea mai rau venea inspre mine, si ma simteam chiar bine, ma obisnuisem cu durerea deja, era singurul lucru, care parea ca ma calma. Durerea devenise un sentiment comun pentru mine, deja nu mai aveam nici o asteptare de la nimeni. Doar de prietenul meu, Dani aveam asteptari, el e primul care a aparut si sunt sigur ca nu ma va lasa sa sufar. Suntem ca doi frati care nu s-au intalnit toata viata, pana intr-un moment. Pare ciudat, dar el m-a invatat multe, mi-a astupat cateva rani pentru moment, dar au inceput sa se deschida. Cu toate ca nu ne-am vorbit la un moment dat cu lunile, cand am inceput sa ne vorbim iara, nu s-a schimbat nimic, am ramas tot la fel de apropiati ca la inceput. Anul trecut, am inceput sa stau cu el mereu. Si grupul nounu parea asa de fals. Am cunoscut foarte multi oameni de care nu regret ca i-am cunoscut. Imi sunt foarte apropiati.