Cosmarul

Totul pentru mine

Doamne, ar insemna atat de mult pentru mine daca m-ar asculta pentru ultima oara... Poate asta e ultima solutie ca sa nu mai fiu indiferent... Dar nu o sa inteleaga ca de obicei.. Sa nu mai fie si alti baieti... Sa fim doar 'noi doi'. Sa stiu ca nu mai am de ce sa fiu asa, dar cum sa ii pot explica in asa fel incat sa stiu ca sigur va intelege.. Ca sigur ma voi vindeca iara dupa atatea rani lasate pe care ea inca nu le vede, si inca nu stie ca eu din cauza asta am ajuns sa fiu asa indiferent cu relatia noastra. Daca ar vedea lucrurile astea, as fi cel mai fericit, sa stiu ca o sa pot sa-mi revin intr-o perioada..  Care nici eu nu stiu cat va dura.. Nu am crezut ca inca o data voi tacea din frica de a o pierde.. Si intr-un final din atatea cuvinte pe care i le-am spus in nenumarate randuri.. Sa le ignore... Cu asa mare usurinta... Acum 2 luni, in mai, nu era asa.. Nu aveam absolut nici un motiv sa fiu asa.. Dar acum.. Nu doar ca m-am transformat, am distrus persoana care eram acum 2 ani.. Tot timpul cu zambetul pe buze, si cu mai putine rani, care nu dureau atat de tare.. Am inceput sa ma urasc iara pentru ceea ce am ajuns... Am crezut ca pot schimba ceva, ca in relatia asta ii pot zice tot, si ca va intelege, dar nu mai pot sa-i zic tot.. Nu stiu de ce si cum, dar s-a schimbat relatia... Nu mai vreau sa stau sa plang mereu, in pat, cu gandul ca nu pot face nimic, nu o pot face sa inteleaga toate astea, tot ce ii zic a inceput sa inteleaga pe dos.. Crede ca ii vreau raul, incerc sa o vindec, dar fara vointa ei nu pot.. Chiar nu pot... Ea nu intelege cat de mult urasc ca ma cert cu ea, pentru ce? Pentru un copil cu care ea vorbeste, si e capabil oricand sa ne distruga relatia..? Isi va da ea seama intr-un final ca tot ce i-am zis, a fost adevarat. Oricat de mult m-ar costa asta, o sa o fac, doar ca sa vada cat de mult i-a pasat ei de relatia asta pe care o avem.