Zilele cu tine la liceu

O noapte în doi

      O dimineață de duminică toamna, insorita dar puțin rece. M-am trezit destul de tarziu, pe la ora 12:30. M-am ridicat din pat si am mers in bucătărie, iar acolo am vazut un bilețel lăsat pe masă. Pe bilețel scria:
  Roxana, eu si tatăl tău am plecat la bunica ta. Vom sta doua zile, sa avem grijă de ea. Te pup, mami!
    Deci se pare că două zile voi fi singură! Am mâncat cereale cu lapte si am mers sa ma îmbrac. Am vazut, pe hol lângă dulap, umbrela rosie a lui Alex pe care mi-a dat-o ieri. Ar trebui sa i-o duc, poate are nevoie de ea! M-am îmbrăcat cu un pulover alb, blugi albastrii, ghete scurte negre si mi-am luat geaca de piele in caz ca va fi frig.
         Am luat umbrela lui Alex si am ieșit din casă, am încuiat uşa si am plecat spre apartamentul lui Alex. Pe drum, am auzit ca imi suna telefonul. L-am luat din buzunar si am raspuns.
- Alo!  am spus eu.
- Bună, Roxana! Ce mai faci, esti liberă sa iesim?  m-a intrebat Ana.
   Cine altcineva m-ar fi sunat in afară de Ana?
- Imi pare rău, sunt puțin ocupată.  i-am spus eu.
- Cu ce esti ocupată? Ah, da, am uitat ca ai un iubit si ca ai uitat total de mine! a spus Ana cu o voce plangacioasa de bebeluș.
- Ana, nu gândi asa! 
- Nu, nu e nimic! Du-te la iubitul tău, Julieta! Las-o baltă pe prietena ta Elisabeth!  a spus Ana sarcastică.
- Ana, Julieta nu a avut nici o prietenă pe nume Elisabeth.
- Pai, acum nici tu nu ai!
       Ana imi închisese telefonul repede.
- Alo, Ana, mai esti aco...?
    Nu mai imi răspundea. Sunt sigură ca Ana nu s-a supărat, nu este genul sa se supere din orice! Doar se prosteste, vrea puțină atenție. Eu mi-am continuat drumul.
         Când am ajuns la blocul lui Alex, am urcat la etajul doi la apartamentul lui si am sunat la uşă. Alex imi deschisese uşa, rămânând surprins. El era îmbrăcat intr-un hanorac verde deschis, cu pantaloni de trening gri si papuci de casă albastrii. Avea părul puțin deranjat, probabil cum a dormit. Dar tot ii stătea bine! Avea in jurul gâtului o pereche de căşti mari, negre, pe care le porți când joci jocuri video, cred!
- Roxana, bine ai venit, nu ma asteptam sa vii!  mi-a spus Alex.
- Am venit sa iti aduc umbrela pe care mi-ai imprumutat-o ieri. Mersi, apropo!  i-am zis eu.
- N-ai pentru ce!
- Pai, eu o sa plec acum, pa!
     Eram pregătită sa plec, când Alex m-a luat de braț, m-a tras in apartamentul lui si a inchis uşa. M-a pus la perete si s-a apropiat puțin de mine.
- Mai stai o clipă!  mi-a soptit Alex.
- Alex, nu stiu...  am încercat eu sa ii spun, nedumerită.
- Stii ca nu rezist cu dorul tău! Mai stai, te rog!
- B-Bine...
    Alex mi-a zâmbit, m-a luat de mână si m-a dus in camera lui.
- Stai un pic să ies de pe jocul video!  mi-a spus Alex.
- Nu, de ce sa iesi?  l-am intrebat eu.
- Pai, credeam ca nu iti plac jocurile video, ca nu stii sa te joci!
- Tu crezi ca o fată nu stie sa se joace jocuri video?
- Nu am spus ca o fată nu stie sa se joace jocuri video, am spus ca tu nu stii sa joci jocuri video!
- Ei bine, domnule expert in jocuri video, ia sa vezi cum te bate o fată la jocuri video!
- Chiar vreau sa o vad si pe asta! Hai, ia consola si alege-ti un jucător!
        Am luat cealalta consolă de pe covor si mi-am ales jucătorul. Era un bărbat cu muschi, puternic, roscat care arunca cu gheață. Jucătorul lui Alex era la fel de puternic, blond cu păr lung si arunca cu nu stiu ce lumină galbenă.
Am inceput bătălia. Eu v.s Alex. Ne-am jucat ceva timp. Scorul era 2-2, egalitate. Mai trebuia un punct si castigam, dar nu mai aveam multă putere. Nu puteam sa il las pe Alex sa castige! Mi-am lasat consola jos si am sărit pe Alex, încercând sa ii iau consola din mână ca sa nu castige.
- Da-mi consola!  spuneam eu in timp ce incercam sa ii iau consola din mână.
- Dă-te jos! Nu trişa! imi spunea el.
     Mica noastra "luptă" a mai continuat puțin, până când am zis ca trebuie sa iau atitudine! L-am sărutat apăsat. Atunci am rămas nemiscati, pe covorul lui alb si pufos, in lumina soarelui care bătea pe geam.
- Acum, imi dai consola?  l-am intrebat eu dupa ce l-am sărutat.
- Nu credeam ca te vei injosi si vei decurge la o astfel de metodă, doar ca sa castigi jocul video.
- Recunoaste ca iti place metoda mea!
- Normal, foloseste-o mai des!
     Alex a aruncat consola care a aterizat lângă perete, m-a tras spre el si m-a sărutat. Eram peste el, sarutandu-l cum puteam mai bine si adânc. M-am ridicat de pe el si m-am uitat puțin prin camera lui. Pungi de chips-uri pe birou, o sticla de suc langa pat si mult praf pe mobila!Era mai dezordonată ca atunci când am venit prima oară, când am facut proiectul.
- Trebuie sa o spun, dar apartamentul tău este dezordonat!  i-am spus eu.
- Mi-am propus sa fac astazi curățenie, n-am stiut ca vei veni!  mi-a zis Alex in timp ce se ridica de pe covor.
- Atunci, sa facem!
- Nu, nu te deranja!
- Ce deranj? Eu iau spray-ul de mobilă iar tu vei aduna lucrurile din cameră! Repede!
         Am inceput sa facem amândoi curățenie, fiecare cu treaba lui. Făceam o echipa foarte bună.
- Roxana, mai stii la scoala când eram doar noi doi in clasa, si am facut curat?  m-a intrebat Alex in timp ce făcea curat in debara.
- Cum as putea sa uit? Atunci mi-am dat seama ca nu esti ca ceilalți!  i-am spus eu.
        Trecură 20 de minute de munca. In timp ce adunam lucrurile din bucătărie, mi se parea ca am auzit sunete de chitară care veneau din camera lui Alex. M-am dus in camera lui, si am avut dreptate. Alex statea pe jos, sprijinit de perete, acordând chitara si testând fiecare coardă sa vadă cum sună.
- Alex, ce faci?  l-am intrebat eu.
- Am gasit chitara asta in debara, uitasem de ea!  mi-a răspuns el.
- Nu stiam ca stii sa cânți la chitară! i-am spus eu in timp ce m-am asezat in genunchi in fața lui.
- Am luat cateva lecții.
- Cântă ceva!
- C-Ce? Dar, nu mai prea stiu!
- Te rog, cântă!
       Alex începuse sa cânte. Deja de la primele acorduri si versuri, pe care le cânta cu vocea, mi-am dat seama ca va canta melodia Bruno Mars-Just the way you are. Melodia este una emoționantă, despre perfecțiunea unei fete prin simplitatea ei. Aceasta melodie imi era dedicata... de către Alex! M-am emotionat, cum orice fată ar face-o! Cânta asa de frumos, combinația de voce masculină si putin răgușită era perfecta!
         Când a terminat de cântat, am sărit in brațele lui, imbratisandu-l strâns.
- Mulțumesc!  i-am spus eu.
- Pentru ce? m-a intrebat el.
- Pentru tot! Pentru melodie, pentru ca esti asa de bun cu mine, pentru ca ma iubesti!
- Tu m-ai facut sa te iubesc! Imi place când te văd zâmbind, dar iubesc cand eu te fac sa zambesti! Recunosc, sunt puțin gelos uneori. Pentru ca mi-e teama sa nu te facă altcineva mai fericita decat as putea eu sa te fac!
- Crede-ma ca tu ma faci foarte fericită!
   M-am ridicat de acolo si s-a ridicat si Alex.
- Ti-e foame?  m-a intrebat el.
- Un pic.  i-am spus eu.
- Atunci, merg sa cumpăr ceva de mâncare.
- Stai, te duci asa? Adică, esti prăfuit!
- Este un magazin foarte aproape de aici. Merg si vin un-doi.
- Bine, du-te.
      Alex a luat o plasă si bani si a plecat spre magazin, închizând uşa apartamentului. Mie mai imi rămânea sa-l astept. Am intrat în debara, unde a facut Alex curățenie si a lăsat uşa deschisă. Acolo erau cărți vechi si cutii. Pe una dintre cutii se afla un tablou. Am luat tabloul si l-am privit. In poza era Alex cu părinții lui. Alex arăta exact cum arăta in poza pe care i-am cerut-o sa facem surpriza pentru doamna diriginta, in care purta căciula de Moş Crăciun. Mic, dragut, blond cu aceeasi ochi sclipitori.
         În stânga lui se afla mama lui. O femeie inalta, blondă, cu ochii verzi, exact ca una de afaceri. Era îmbrăcată intr-o rochie rosie. Trebuie sa recunosc ca era de o frumusețe rară! Acum stiu cu cine seamănă Alex!
În dreapta lui era tatăl. Un bărbat inalt, serios, cu ochii căprui, cu umeri lați si un pic de mustață. M-am uitat pe spatele tabloului si am vazut când a fost făcută poza: 15 iulie 2010.
Era de ceva vreme!
          Am iesit din debara si am pregătit masa. Deodată il vad pe Alex ca intra in apartament.
- Ce ai cumpărat? l-am intrebat eu.
- Lucruri delicioase, pe placul tău!  mi-a răspuns el.
    Chiar erau lucruri delicioase! Gogoși cu ciocolată, spaghete si multe altele. Ne-am pus la masă si am mâncat. Am glumit si am râs, am petrecut un timp foarte frumos!
După ce am terminat de mâncat, am mers in camera lui.
- Alex, eu trebuie sa plec acasă!  i-am spus eu lui Alex.
- Chiar nu vreau sa pleci, dar cred ca te asteapta părinții tăi.
- Defapt, ei sunt plecați timp de doua zile din oras.
- Si atunci de ce nu mai rămâi?
- Se va face seara si frig...
- Cine a spus ca vom iesi din apartament? Roxana, suntem un cuplu, ne iubim, este ceva normal!
- Alex, vrei sa rămân?
- Dormi aici!
    Imi doream foarte mult sa dorm cu el, unul langa altul. Dar parca ceva nu ma lasa. Conștiința urla in mine. Dar nu o ascultam, imi ascultam inima!
- B-Bine!  am acceptat eu.
- Nu stii cât de bucuros m-ai facut! Merg sa fac un duş si ma întorc!  a spus Alex fericit.
   M-am asezat pe pat si l-am asteptat pe Alex. Inima imi bătea foarte tare. Nu am mai dormit la Alex, in afara când am fost beată, dar acum sunt constienta! Sunt beată de iubirea si privirea lui! Dintr-o dată, Alex a intrat in cameră doar cu pantaloni de pijama si cu abdomenul la vedere. Arata atât de bine, cu pătrățelele acelea! Le-am mai vazut când am intrat in vestiarele băieților. Dar acum suntem doar noi doi, singuri, in apartamentul lui.
           Alex se uita la mine cu o privire somnoroasă, puțin perversă, cu un zâmbet in colțul gurii. Nu-i puteam rezista! M-am ridicat de pe pat si am sărit in brațele lui, el prinzandu-mă de coapse. Mi-am incolacit picioarele la nivelul taliei lui si il țineam cu mâinile de dupa gât. Ne sarutam cum nu am mai facut-o, cum doar noi doi stim. Alex a mers cu bine in brațe până lângă pat, iar acolo mi-a dat drumul, eu căzând pe pat. Alex s-a pus peste mine, continuând sarutarile. Îi zgariam spatele si ii mangaiam pătrățelele, el trăgându-mă usor de păr. Începea sa ma mângâie, ajungând la nivelul sânilor. Dar, nu eram pregătită! Si eu si el gândeam la fel, ce sa facem! Dar, nu eram pregătită.
            Alex a oprit sarutarile, ridicandu-se de pe mine si punându-se pe marginea patului. A stiut ca nu sunt pregătită!
- Vino sa iti dau ceva cu care sa dormi.  mi-a spus Alex.
   El a mers la dulapul lui si a scos un tricou alb, cu care sa ma îmbrac sa dorm. Am luat tricoul in mână.
- N-Nu te uita!  i-am spus eu lui Alex inainte sa ma îmbrac.
          Alex si-a întors privirea, uitandu-se pe geam. M-am îmbrăcat cu tricoul lui, care era putin cam mare si prin care mi se vedea lenjeria neagră. L-am luat pe Alex de mână si l-am tras cu mine in pat. Ne-am întins, acoperindu-ne cu plapuma. Mi-am pus capul pe pieptul lui Alex, el imbratisandu-ma strans si sarutandu-ma pe cap.
- Nu stii cât imi doream sa imi spui "Noapte bună" in realitate, nu la telefon.
- Atunci, noapte bună, frumoaso! mi-a soptit Alex la ureche.
- Noapte bună!
       Am adormit cum nu se putea mai frumos! Am inchis ochii, simțind mirosul gelului de duş pe care il folosește Alex. Parca imi doream sa dorm asa mult, mult timp! Dormeam lângă iubitul meu, Alex!

Bună tuturor! Sper sa va placa capitolul, am muncit foarte mult la el. Am câteva probleme cu postarile capitolelor, se posteaza doar pe jumatate, nu întreg! Asa ca a trebuit sa il scriu si rescriu etc. Oricum, sper sa apreciati munca mea, sa imi spuneți in comentarii cum vi se pare acest capitol destul de picant, zic eu! 😂❤