Capitolul 13

2K 107 0
                                    

Deschise ochii aceia mari si caprui in care el se pieredea. Erau atat de blanzi încât ar putea pătrunde si in cele mai baricadate suflete. Era frumoasa la exterior, buzele ei mici si rozali, genele negre si lungi, ochii aceia mari, parul ei brunet ce ii ajungea pana la solduri, trupul ei micut si curbat. Era perfecta pentru el, da era frumoasa la exterior, dar era si mai frumoasa in interior. In ochii ei era oglindită bunatatea, gesturile ei iti aratau blandete, rosul din obrazi ei ii reflectau timiditatea ce ii inconjura caracterul de fata cu simt si decenta. Totul la ea era perfect, cel putin asa ii se parea lui, in timp ce o privea intinzandu-si trupul micul dupa somn.
Se apleca spre ea si ii fura din nou un sarut pe care ea il primi bucuroasă.
-Neața rază de soare, ai dormit bine, da din cap intinzandu-se cautandu-i pieptul, il îmbrățișa si închise ochii, de parca totul ei i se parea doar un vis frumos, din care se vedea clar, ca nu dorea sa se trezească.
-Este ora 11 somnorici, nu vrei sa te trezești încă.
-Nu, nu am nimic mai bun de făcut. In momentul asta sa te tin in brate e cel mai placut lucru de făcut.
-Hmm, si eu care credeam ca vrei sa ma ajuți sa facem un tort, scoase capul rapid din pieptul lui si privi curioasa.
-Tort?
-Da, tort, ii cerea explicati din priviri iar el ii satisfacu curiozitatea. Este aniversarea mea si a iubitei mele. Se retrase furioasa din bratele lui si simtea cum lacrimi dau sa iasa, se musca de buza incercand sa isi stapaneasca emotiile. Se simtea ranita, normal ca are o iubita, era absurd sa nu aiba, doar e un tip atrăgător, se mustra ea in gând.

Colegi de patUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum