-----Cum?--murmur nevenindu-mi să cred ce aud--Cum adică a murit?--vocea mea e mica--
-----Cum ai auzit. Doctorii nu i-au mai putut face nimic. --suspină-- Şi asta este doar vina mea. --mă priveşte cu lacrimi în ochii-- Dacă mă purtam şi eu ca un om normal, acum era bine. Şi ea şi copilul nostru.
La auzul acestor cuvinte inima mea se rupse în mii de bucăți. O iubeşte pe mai mult de cât aş fi crezut eu vreodată.
-----Totul era bine--oftează şi se uită în ochii mei. Stiu ce a vrut sa spună. Daca el se comporta ca normal, Candelaria era în viață şi eu aş fi avut un loc de muncă asigurat--
-----Da, totul era bine--spun şi mă ridic pentru a putea pleca, ploaia înca nu s-a oprit şi nu vreau să răcesc-- Eu...eu trebuie să plec--oftez.--
-----Stai!--se ridica şi el--Îmi pare rău pentru tot, Karol.--mă cuprinde într-o îmbrățişare strânsă--
Îi îmbrățişez si eu. Nu îmi place șă recunosc, dar chiar mi-a lipsit.
-----Vei putea să mă ierți vreodată?--spune și îmi ia fața in palme--
-----De ce să te iert? Ca te-ai jucat cu mine și nu mi-ai spus ca ai o soție și cand a aflat a avut un accident, iar tu ai dat vina pe mine și apoi m-ai dat afară de la birou? Nu, chiar nu am de ce să te iert.--mă îndepartez--
-----Karol, nu mă părași și tu, te rog!--spune privindu-mă în ochii-- Nu pot să te pierd și pe tine--ma ia de mâini--
*Flashback*
-----Buna dimineața!--spun cand intru în birou, dar el ma ignoră--Ruggero, ce sa întamplat? Esti bine? A patit Camdelaria ceva?
-----Te faci ca nu sti, nu?--îmi spune dur şi se ridica de pe scaun--
-----Nu, chiar nu stiu ce sa întamplat. Spune-mi Ruggero, ma sperii.
-----Candelaria a pierdut sarcina si este într-o stare foarte grava--se apropie de mine--si numai din vina ta. Te urasc, Karol!--spune privindu-mă în ochii--
***
-----Tu ce cauți aici?--mă întreaba o voce cunoscută--
Ma întorc şi îl vad pe Ruggero, e furios.
-----Te-am întrebat ce cauți aici? Ai venit să vezi cum sufăr?--se arpoprie de mine, dar mă îndepărtez--
-----Nu, nu am venit să te vad. Am venit pentru a-mi lua rezultatele analizelor--spun dur--
-----Ce analize?--îmi spune pe un ton la fel de dur--
-----Nu, e treaba ta--îl privesc în ochii si pot vedea furia din ei-- Dar tu? Ce cauți aici?
-----Sunt cu Candelaria, încă nu si-a revenit şi asta e doar vina ta.--ma priveşte în ochii--Te urăsc. De când ai apărut în viața mea am numai probleme.
***
----Candelaria...Candelaria a murit--spune şi îsi lasă privirea în jos, iar eu simt că am fost lovită de cineva cu o nicovală.--
*End flashback*
-----Îmi pare rău, dar trebuie sa plec-- mă întorc și fug spre mașină deoarece ploaia nu s-a oprit încă--
Pornesc motorul și mă îndrept spre casă. Încerc să mă concentrez la drum și să uit tot ce mi-a spus Ruggero, de el și de tot ce are legatură cu el. Faptul că el mă acuză de tot ce o se întâmplă, faptul ca din cauza lui am rămas fără loc de muncă, faptul că cu fiecare ocazie îmi spune cât de mult mă urăște, faptul că după toate astea vrea să fie totul ca înainte. Nu o să ma pot întoare în biroul acela, s-au întaplat multe.
*Flashback*
----- Karol, la ce facultate vei merge cand o să terminăm liceul?--mă întreabă Cris--
-----Pe bune? Chiar ne întrebi asta? E imposibil să fim sigure, abia am început liceul.--râde Roxana--
-----Nu, nu știu încă--mint, defapt știu. Voi deveni avocat și nimeni nu poate împiedica asta-- Dar tot ce știu este că voi reuși să ajung tot ce îmi doresc, indiferent care îmi va fi dorința.
-----Nici Daniel?
-----Mai ales.--spun hotărâtă--
*End flashback*
De ce nu poate fi totul ca atunci? De ce nu pot sa cred din nou ca voi? De ce nu pot să îl ignor? De ce îmi pasă așa de mult de el? De ce îl iubesc când ar trebui să îl urăsc?
Telefonul meu vibrează și anunțându-mă ca am primit un mesaj. Un mesaj de la Carolina.
》Aproape ajung la tine.《
》Ok. Eu acum am ajuns acasă《
În mai puțin de zece minute Carolina ajunge la mine.
-----Ce ai pățit? De ce ești așa?--mă întreaba în timp ce își îndulceste cafeaua--
-----Cu ce să încep?--fufai--
-----E clar, este ceva gra...
-----Candelaria a murit--o întrerup--
-----Ce?--se uita la mine făcând ochii mari--
-----A murit--spun cu vocea mică--Ruggero mi-a spus.
Îi povestesc tot ce s-a întamplat. Ea rămâne școcata se tot ce i-am spus neputând să spună ceva, ceea ce ma face să ma simt mult mai prost. Aveam mare nevoie de sfatul ei, deoarece ea a rămas singura mea prietenă.
*În ziua următoare*
-----Vă rugăm să reveniți peste câteva zile pentru rezultate. Atunci o sa putem vede clar dacă este ceva sau nu.--spune medicul--
-----Bine, o să revin. La revedere!--spun și ies din cabinet--
Mă îndrept spre ieșirea din spital, gândindi-mă doar la rezultatul analizelor. Îmi caut telefonul pentru a o suna pe mama deoarce a zis sa o anunț când plec de la spital, dar din neatenție ma lovesc de cineva.
-----Îmi pare rău!--spune--
-----Mă sc....--mă opresc-- Ruggero?
-----Karol? Iar ești aici?--spune dur--
-----Da, sunt pentru niste analize.--zic pe același ton--
-----Serios? Analize? E a treia oară cand vii aici pentru analize? Ce urmărești? --mârăie--
-----Nu urmăresc nimic--vreau să plec, dar mă oprește--Lasă-mă!
-----Să te las? De ce să te las? --vine mai aproape de mine-- Tu nu mă lași așa ca nici eu nu o să te las.
-----Eu? Ce ti-am facut eu?--mă uit în ochii lui și văd ură, multă ură--
-----Ce dracu nu înțelegi din faptul ca nu vreau sa te mai vad? Dacă nu te băgai în viața acum eram aici cu soția mea la ginecolog, nu la morgă. Nu vreau să te mai văd niciodată.
CITEȘTI
Dragoste de avocați 2
Fanfiction"-Te urăsc. De ca când ai apărut în viața mea am numai probleme. -Pot să spun acelaşi lucru"
