Capitolul 5

625 22 31
                                    

-----Ruggero, termină, te rog! Nu e bine ca face.--îl îndepărtez--

-----De ce? De ce spui asta? Ai pe cineva?--mă fixează cu privirea--

-----Nu, nu am pe nimeni, doar că--încerc să evit cat mai mult contactul vizual--

-----Doar că?--îmi cuprinde mâna cu a lui și o duce la piept, iar mie îmi scapă un mic zâmbet--

-----Doar că ultimă oară când am făcut asta nu s-a terminat deloc bine, și tu stii asta cel mai bine.--

Se întristează, se vede că nu îi face bine să vorbeasă despre asta, nici miea nu îmi place.

-----De ce vrei să răscolești trecutul?--mă întreabă, iar acea durere în piept apare din nou--

-----Pentru că niciunul dintre noi nu a putut trece peste tot ce s-a întâmplat, se vede cu ochiul liber. Noi încă nu ne-am împacat cu idea că ea a murit din cauza noastra, cât timp am fost separați, cât timp spuneam că ne urâm și dădeam vina unul pe celălalt. Chiar crezi că dacă o să fim împreună totul o să fie ca până acum? Sau, mă rog, crezi că o să fie mai bine? Eu nu cred asta, cred ca o sa ne facem mult mai mult rău unul altuia. Timp de o săptămână aruncam cu noroi, tu în mine, eu în tine, cu pretextul ca din vine ta sau a mea suntem în această situație. Și acum l-a o lună după aceasta, o lună în care nu am mai păstrat legătura crezi că totul ca fi bine? Ca o sa uităm tot? Nu pot să uit asta, nu pot sa uit faptul că de fiecare dată când aveai ocazia îmi spuneai că mă urăsti și nici că mi-ai ascuns că ai soție.

Își mută privire în altă parte și nu mai spune nimic. Mâna mea e încă într-a lui, dar mi-o retrag ușor.

-----Nu mai spui nimic?--întreb aproape în șopată--

El pufaie ușor și ezită căteva clipe.

-----Păi ce să mai spun, ai spus tu tot.--zice și pleacă-

Mai aștept câteva momente și plec și eu. Merg îm birou și încerc să nu mă gândeac la ce s-a întaplat, trebuie sa ma concentrez 100% pe muncă. Dupa 30 de minute primesc un telefon de la medicul meu și sunt nevoită să îi raspund, așa că mă retrag și merg la toaletă, acolo voi putea vorbi în liniște.

-----Bună ziua!--spun când duc telefonul la ureche-- Mă bucur că m-ăi sunat.

-----Bună ziua, Karol! Vreau să te anunț ca au venit rezultatele analizelor.--ezită o clipă și apoi continuă--Din păcate bănuiala noastră s-a confirmat.

Îmi spune, dar eu nu șiu cum să reacționez, mă așteptam la asta știam că asta urma se să întâmple.

-----Karol ascultă-mă, nu trebuie să îți pierzi speranța cunosc paciente care după un tratament în străintătate și și-au revenit, iar acum sunt bine. Te rog să treci pe la mine, cât poți te repede.

-----O se trec pe acolo. La revedere!--spun și trântesc telefonul pe marginea chiuvetei.--

Mă uit îm oglindă parcă nevenindu-mi să cred, deși sti că asta urma să se întâmple. Poate că acolo unedava, înauntrul meu încă mai aveam o sperantă, dar gândurile, nopțile nedormite, nenumăratele seturi de analize m-au facut sa cred că nu mai există nicio speranța. Poate ca dacă nu faceam aceste analize totul ar fi fost mai bine

Flash back
*În urmă cu o lună*

-----Îmi pare rău domnișoară Sevilla, dar aceste analiza artă puțin mai rău decât cele precedente.--îmi spune doctorul uitânduse pe foaie--

Nu mi se poate întâmpla așa ceva, nu se poate se merg din rau în mai rău.

-----Și ce este de făcut?--încerc să îmi înghit lacrimile--

*În urmă cu două săptămâni*

-----De ce vrei să dai înapoi? De ce acum când suntem atât de aproape de adevăr?--mă întreabă insistent doctorul--

-----Pentru că mi-am făcut două seturi de analize, și de fiecare dată am aflat ceva rău. Nu mai vreau, nu mai pot, simt că nu sunt pregătită să aflu adevarul.--zic cu ochii umezi--

*În urmă cu cânteva zile*

-----Mă bucur că v-ați răsgândit, o să vedeți ca împreună o să reușim să trecem cu bine preste, doar trebie co cooperați, nimic mai mult

*End flashback*

Da, poate că era mai bine să nu fac nicio anliză, măcar nu știam că o să mor.





Am revenit după cateva zile de hibernare. ^----^

Știu că e scurt, dar efectiv nu am avut imaginație, de fapt starea nu m-a ajutat prea mult.

Aș spune că am facut ceva productiv pentru școală, dar aș minți. Am stat pur și simpu ca o legună sticată, în pat toată ziua.

Dar totuși nu pot spune că nu am facut ceva productiv și pentru wattpad, deoarece am facut asta. ^---^
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️

⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️

⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️

⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️

⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️
⬇️

Trailer la "Dragă jurnalule"
^------------^

Sper că vă place!❤

Chiar vreau să va spuneți parerea sinceră, e foarte impornant pentru mine. Sunt genul acela de persoana care aproape niciodata nu este mumțumita de ceea ce face, tot timpul cred ca fac capitole oribile, carți oribile și video-uri oribile, dar părerile voastre ma fac sa simt ca munca mea chiar este apreciată de cineva.

Știu ca acest video mai are nevoie de editari majore, dar aste e. Nu mă am cu editatul, mai alec că o fac pe telefon și asta mi se pare mai greu.








BYE!❤

Dragoste de avocați 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum